Reziliența neașteptată a economiei ruse, studiu de caz pentru analiști. De ce nu au efectul scontat sancțiunile impuse de Occident?

Modul în care Rusia a reușit să evite colapsul și să obțină o oarecare creștere în decurs de un an, în ciuda blocadei occidentale, va fi un studiu de caz pentru analiștii care se gândesc la cazul în care sancțiunile au sens ca instrument politic în viitor.

Rusia a reușit să evite colapsul, în ciuda sancțiunilor occidentale

La câteva săptămâni după ce Rusia a invadat Ucraina anul trecut, un oficial de la Casa Albă a avertizat Moscova că o serie de sancțiuni conduse de SUA ar putea reduce economia Rusiei la jumătate.

FMI: Economia Rusiei va crește cu 1,5% în acest an

Săptămâna trecută, Fondul Monetar Internațional a emis câteva știri optimiste pentru Kremlin, spunând că acum se așteaptă ca economia Rusiei să crească cu 1,5% în acest an, susținută de cheltuielile masive ale statului. Aceasta urmează o scădere de 2,1% cu anul precedent, când Rusia a devenit cea mai sancționată economie majoră din lume.

Economiștii se așteaptă ca sancțiunile să determine stagnarea Rusiei în anii următori, iar liniile de falie apar deja. Dar eșecul Occidentului de a aduce rapid economia rusă în genunchi pentru invadarea Ucrainei reflectă un impas mai mare pe câmpul de luptă de acolo, în ciuda ajutoarelor occidentale letale pentru Kiev și a sprijinului economic pentru cauza ucraineană.

Când au fost dezvăluite, sancțiunile au fost descrise de oficialii administrației Biden ca fiind cele mai importante din istorie, iar șocul și uimirea inițială au tulburat piețele financiare din Moscova. Dar astăzi economia s-a încurcat suficient pentru ca Kremlinul să susțină un război de uzură pe care SUA speraseră să-l evite.

Sancțiunile au avut efect la început

Sancțiunile au înfometat Rusia inițial de microcipuri și componente de înaltă tehnologie anul trecut, limitându-i capacitatea de a produce rachete ghidate de precizie. Dar de atunci Moscova a găsit lacune în țările vecine și bombardează Ucraina zilnic cu arme de precizie.

Țițeiul Rusiei continuă să curgă, chiar dacă prețurile mai scăzute pe care le aduce au lovit cuferele statului. Analiștii spun că principalul efect al sancțiunilor — înapoierea tehnologică și incapacitatea de a se moderniza — va împiedica creșterea economică a acesteia pe termen lung.

„Sancțiunile nu au distrus încă economia rusă”, a spus Serghei Guriev, profesor la Sciences Po din Paris și fost consilier al guvernului rus. „Au început să restrângă, dar nu să oprească capacitatea lui Putin de a finanța acest război”.

Sancțiunile au devenit un instrument de politică externă des folosit al SUA după ce au devenit o putere economică în secolul precedent. Ele au avut un bilanț mixt, de multe ori nu a provocat o schimbare dramatică a comportamentului, în special în state autoritare precum Rusia, potrivit analiștilor care le studiază.

Modul în care Rusia a reușit să evite colapsul și să obțină o oarecare creștere în decurs de un an, în ciuda blocadei economice occidentale, va fi un studiu de caz pentru analiștii care se gândesc la cazul în care sancțiunile au sens ca instrument politic în viitor.

Economie de război

În spatele rezistenței economice a Rusiei s-a aflat un stimulent guvernamental semnificativ, o trecere la o economie de război și o redirecționare fără precedent a comerțului său către partenerii asiatici, în primul rând China și India, spun analiștii.

Administrația Biden susține sancțiunile ca fiind vitale pentru a crește prețul pe care Rusia îl plătește pentru războiul său din Ucraina. Cele mai recente statistici de creștere maschează durerea reală resimțită de economie, a spus un înalt oficial al administrației.

„Facem economia Rusiei mai puțin rezistentă și mai puțin capabilă să se susțină în timp”, a spus oficialul. „Le este mai greu să conducă războiul împotriva Ucrainei”.

Cheltuielile guvernamentale ca parte a produsului intern brut au crescut cu 13,5% în primul trimestru, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, cea mai mare rată de creștere a datelor datând din 1996.

Producția de arme a ridicat economia

Economiștii atribuie o mare parte din creșterea producției industriale rusești în acest an armelor și materialelor. Președintele Vladimir Putin a ordonat guvernului să ofere finanțare nelimitată pentru mașina de război.

Producția de „produse metalice finite” – o linie despre care analiștii spun că include arme și muniții – a crescut cu 30% în prima jumătate a anului, comparativ cu precedenta. Au crescut și alte linii asociate producției militare: producția de computere, produse electronice și optice, de asemenea, a crescut cu 30%, în timp ce producția de îmbrăcăminte specială a crescut cu 76%. În schimb, producția auto a scăzut cu peste 10% de la an la an.

„Ceea ce vedem acum este o creștere masivă a distribuției cererii prin intermediul complexului militar-industrial și al beneficiarilor de război, îl putem numi keynesianism militar”, a spus Alexandra Prokopenko, un fost oficial al băncii centrale ruse, care acum este un savant nerezident la Centrul Carnegie Rusia Eurasia din Berlin.

Mărfurile rusești, cerute la export

Cererea globală continuă pentru mărfuri rusești a susținut, de asemenea, economia. Anul trecut, Rusia a înregistrat un excedent record de cont curent, o măsură amplă a fondurilor care circulă în economie.

Anul acesta, o interdicție a UE asupra majorității importurilor de petrol rusesc i-a subminat prețul. Cercetătorii de la Capital Economics se așteaptă ca veniturile din exporturile de energie ale Rusiei să scadă de la 340 de miliarde de dolari în 2022 la 200 de miliarde de dolari în acest an și să se stabilizeze la acest nivel în 2024.

În același timp, producția rusă de petrol a scăzut doar ușor. Asta pentru că Moscova a găsit modalități de a-și vinde petrolul în Asia, creând o flotă umbră de petroliere deținute, asigurate și închiriate în afara Occidentului. În ultimele săptămâni, acest lucru a contribuit, de asemenea, la reducerea reducerii la care petrolul rusesc se vinde în raport cu valorile de referință globale.

„Rusia continuă să vândă către non-membri ai coaliției de sancționare și, în acest sens, impactul sancțiunilor petroliere, deși substanțial, nu este încă decisiv”, a spus Guriev.

În SUA, oficialii spun că, pentru ca sancțiunile să fie eficiente, guvernele trebuie să le aplice în mod constant și să oprească soluțiile pe măsură ce rușii le găsesc. Recent, UE a luat măsuri pentru a impune sancțiunile.

Volumul Rusiei pentru înlocuirea importurilor a arătat până acum rezultate mixte. Aproximativ 65% dintre întreprinderile industriale din Rusia depind de echipamentele importate, potrivit unui sondaj al Școlii Superioare de Economie din Moscova, publicat în iunie.

Dimensiunea uriașă a Rusiei face imposibilă separarea sa de economia mondială

Nicholas Mulder, profesor de istorie la Universitatea Cornell, specializat în sancțiuni, a declarat că încercarea Occidentului de a sancționa o țară la fel de mare precum Rusia ar putea apărea ca o poveste de avertizare pe termen lung. Dimensiunea uriașă a Rusiei face imposibilă separarea acesteia de economia mondială, a spus el. Rămâne o sursă majoră de materii prime pentru economiile avansate, în timp ce pentru lumea în curs de dezvoltare este un furnizor crucial de alimente și îngrășăminte.

Pivotul rapid al Moscovei către Asia din Europa ca partener comercial ar putea fi în avantajul Rusiei, a spus el. „De fapt, Rusia s-a apropiat de regiunea cu cea mai rapidă creștere din lume”, a spus Mulder, menționând că trei sferturi din creșterea economică globală din acest an va fi în Asia. „Fără cooperarea Asiei, nu puteți paraliza economia Rusiei”.

Punctul slab al Rusiei: deficitul de forță de muncă

Mulder crede că punctul slab al Rusiei este deficitul tot mai mare de forță de muncă, singura resursă pe care Moscova nu o poate înlocui cu o remaniere comercială. Rusia suferă cel mai mare deficit din anii 1990, deoarece emigrația și mobilizarea în timp de război distrug lucrătorii din companii – o tendință care se așteaptă să se înrăutățească din cauza perspectivelor demografice slabe ale țării.

Luna trecută, banca centrală a Rusiei a majorat ratele dobânzilor cu 1% mai mare decât se aștepta, cu mai multe creșteri așteptate mai târziu în acest an, și a semnalat că deficitul de forță de muncă alimentează inflația.

„Crimeea pieței muncii, inflația, impactul sancțiunilor tehnologice – aceste lucruri contează și contează foarte mult”, a spus Guriev. „Acestea încetinesc creșterea economică a Rusiei, capacitatea acesteia de a inova și de a se performa. Rusia va stagna și capacitatea sa de a ajunge din urmă cu țările dezvoltate va fi limitată.”

Prokopenko a spus că, deși cheltuielile statului pentru război stimulează în prezent economia, „aceasta nu este creștere productivă”.

„Economia rusă nu este sustenabilă pe termen lung. Totul amintește de vremurile sovietice și știm cum a mers economia sovietică”, a spus ea.