Redevenţele la petrol şi gaze riscă să ajungă instrument electoral

Petrom plăteşte acum o redevenţă medie de 7% din valoarea producţiei realizate

În acest an, Guvernul poate să renegocieze taxele pe care le va percepe de la Petrom, dar şi de la alte companii din domeniul extractiv, iar forţele implicate atrag atenţia asupra mizei uriaşe a redevenţelor, mai ales înaintea alegerilor.

În 2014 expiră perioada de zece ani în care statul se obliga să nu crească redevenţele la petrol şi gaze. Nivelul redevenţelor este în prezent de 3,5% până la 13%, în funcţie de producţia fiecărui zăcământ. Aceste procente au fost blocate prin contractul de privatizare a Petrom din 2004, iar acum revenirea asupra lor încinge spiritele.

Fondul Proprietatea, spre exemplu, se alătură Ambasadei SUA şi cere Departamentului pentru Energie şi Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale să facă public proiectul de lege privind stabilirea redevenţelor la petrol şi gaze.

Petenţii cer să se organizeze dezbateri cu societăţile din domeniu şi cu societatea civilă, pentru a preveni ca aceasta să devină temă de campanie înaintea alegerilor prezidenţiale şi a evita astfel posibile mişcări de stradă, aşa cum au avut loc anul trecut împotriva proiectului minier de la Roşia Montană şi împotriva gazelor de şist.

Liderii investitorilor cer transparenţă

„N-am văzut nici măcar o propunere oficială şi devine o problemă din ce în ce mai importantă. Redevenţele ar trebui să fie ultimul lucru într-o campanie politică. Ideal ar fi ca proiectul să fie pus în agenda politică mult înainte de alegerile prezidenţiale“, a declarat, pentru „Adevărul“, Greg Konieczny, managerul Fondului Proprietatea.

El este direct interesat de evoluţia discuţiilor, deoarece este acţionar minoritar în cadrul Petrom, cu18,9%, şi Romgaz, cu 14,9%.

Săptămâna trecută, Duane Butcher, însărcinatul cu afaceri al SUA în România, cerea şi el transparenţă în consultările privind redevenţele.
„Suntem pregătiţi să colaborăm cu Guvernul pentru a ajuta la conturarea unui plan pentru efectuarea de consultări transparente, care să includă toate părţile, pe tema redevenţelor pentru petrol şi gaze“, potrivit discursului susţinut de Butcher.

Între buget şi independenţa energetică

Nivelul mic al redevenţelor a fost în centrul mai multor scandaluri în ultimii ani. Petrom varsă anual din redevenţe în jur de 800 de milioane de lei la buget, iar Romgaz în jur de 200 de milioane de lei. În total, redevenţele din petrol şi gaze însumează circa 250 de milioane de euro, adică o medie de doar 7% din valoarea producţiei.

„Este foarte important, este o decizie care va afecta investiţiile în România în sectorul de explorare şi producţie pe următorii 10-15 ani“, a reiterat Konieczny. „Din ce vedem în toate studiile, România are toate şansele să devină independentă energetic, ba chiar un exportator net, ceea ce o va diferenţia semnificativ faţă de restul statelor est-europene“, a mai continuat el.

Întrebat dacă preferă redevenţe mici (care ar genera în continuare profituri substanţiale pentru companiile în care Fondul este acţionar), Konieczny a spus că preferă „redevenţe rezonabile şi predictibile“.

Ce variante au oficialii

Redevenţele plătite de către Petrom statului român s-ar putea tripla începând cu anul 2015, de la un nivel mediu de 7,5% din valoarea producţiei până la o medie de 22,5%, potrivit unui raport întocmit de Erste Research în luna decembrie 2013.

O altă variantă, menţionată în prospectul de listare al Romgaz, ar fi creşterea redevenţelor la petrol şi gaze cu 25%-40%.

Pe de altă parte, Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie, anunţa la începutul anului trecut că este necesar ca redevenţele pentru producţia de petrol şi gaze să crească şi să ajungă la nivelul din Uniunea Europeană, „undeva la 20%-30%“.

Premierul Victor Ponta anunţa, însă, că ar putea exista şi un „regim stimulativ“, ceea ce înseamnă că gazele de şist şi extracţia din Marea Neagră ar putea beneficia de niveluri mai mici. De asemenea, Ponta a cerut înfiinţarea unui fond în care să se verse redevenţele, pe modelul celui din Norvegia.

Pe lângă Petrom şi Romgaz, de nivelul viitor al redevenţelor depinde şi activitatea altor societăţi.
Exxon şi Petrom au anunţat în 2012 o descoperire semnificativă de gaze în Marea Neagră, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 de miliarde de metri cubi.
De asemenea, Lukoil deţine o serie de zăcăminte în Marea Neagră, Chevron explorează solul în Vaslui şi Dobrogea după gaze de şist, iar Gazprom şi MOL caută hidrocarburi în vestul ţării.
 

Cât plătesc firmele din alte ţări

Redevenţa este o taxă percepută companiilor care folosesc resursele din subsol ale statului şi se calculează la valoarea producţiei. Media plătită în ţara noastră pentru petrol şi gaze este în prezent de 7%, însă în statele occidentale aceasta este mult mai mare.

În Marea Britanie, statul aplică o taxă pe veniturile din petrol de 50%, plus o taxă suplimentară de 32%. Există, însă, un sistem de deduceri care fac ca, efectiv, taxarea să fie la 15%, potrivit unui studiu din luna septembrie al PricewaterhouseCoopers.

În Danemarca, există o taxă nominală de 52%, însă nivelul efectiv este 18%.

În fine, în Italia (stat cu care ne asemănăm datorită structurii zăcămintelor, cu un grad de epuizare ridicat), grupul petrolier Eni a plătit în 2012 o redevenţă de 8%. Diferenţa o constituie faptul că impozitul pe profit este de 27,5% în Italia, la care se adaugă o taxă regională de 3,9%. În România, cota unică este de 16%.

Dar sistemul cu redevenţe nu este unic. Ţările arabe folosesc împărţirea producţiei, în care investitorul îşi asumă riscurile, iar statul primeşte o cotă parte din producţie după ce compania petrolieră îşi recuperează investiţiile. Statul preia chiar şi 70% din producţia zăcământului, în cazul celor foarte mari. Un al treilea mare sistem este cel bazat pe contracte de servicii, folosit în Mexic şi Iran.

Mai puteţi citi: 

Cum va taxa statul exploatările viitoare. Bâlbele Guvernului pot afecta renegocierea cu Petrom.Redevenţele devin un nou călcâi al lui Ahile pentru Guvern, în condiţiile în care majorarea acestora a fost prezentată iniţial ca sursă de creştere a veniturilor la bugetul de stat, dar acum Executivul se vede în imposibilitatea de a aplica noile niveluri pentru acordurile deja aflate în vigoare.

Redevenţele plătite de Romgaz şi Petrom ar putea creşte cu 24-40% pentru concesiunile noi.Redevenţele plătite statului român de către companiile care extrag petrol şi gaze ar putea creşte de anul viitor cu procente situate între 25% şi 40%, se arată în prospectul pregătit pentru listarea  Romgaz.

Adrian Vasilescu: Lumea merge spre taxarea mare a resurselor şi a materiilor prime şi neimpozitarea muncii. Următorul model economic post criză nu se va mai baza pe creditare şi se va migra de la vânzare directă la leasing, iar statele vor pune taxe foarte înalte pentru materii prime şi materiale şi vor impozita minim munca, sistem care ar putea fi preluat şi de România, afirmă Adrian Vasilescu.

Care este nivelul corect al redevenţelor la petrol şi gaze. Nivelul încasărilor statului din exploatări este unul dintre motivele pentru care de două săptămâni se protestează faţă de proiectul de la Roşia Montană. Anul viitor însă se prefigurează un scandal şi mai mare, în condiţiile în care în 2014 expiră termenul până la care nivelul redevenţelor la petrol şi gaze nu poate fi modificat. Statul român vrea să le crească „la media europeană”. „Adevărul” vă prezintă care sunt sistemele de taxare în lume.