Răsturnare de situaţie în războiul petrolului: Arabia Saudită este acum dornică să îngheţe producţia, dar Iranul are un avantaj şi nu vrea

Arabia Saudită a înaintat o ofertă pe care ştie că Iranul nu o va accepta

Răsturnare de situaţie în „războiul petrolului“: Arabia Saudită este acum dispusă la o îngheţare a producţiei din cauza deficitului de peste 100 de miliarde de dolari pe care îl înregistrează, însă Iranul nu doreşte să participe la acţiune, intenţionând să crească producţia la peste 4 milioane de barili pe zi. Teheranul mizează pe un deficit fiscal mult mai mic, în condiţiile în care statul este mai puţin dependent de veniturile din petrol.

Potrivit Bloomberg, Arabia Saudită se oferă să îngheţe producţia la nivelul lunii ianuarie, ceea ce înseamnă efectiv o reducere a producţiei sale de la 10,7 milioane de barili pe zi la 10,2 milioane. Iranul produce acum 3,6 milioane de barili pe zi, dar argumentează că trebuie să producă 12,7% din producţia OPEC (Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol – n.r.), cât avea înainte de impunerea sancţiunilor internaţionale. Tradus la actualele niveluri ale producţiei, acest lucru înseamnă că ar trebui să extragă 4,1-4,2 milioane de barili pe zi. Astfel, Teheranul ar mai dori să îşi crească producţia şi mai mult.

Dacă în luna aprilie Arabia Saudită s-a opus îngheţării producţiei, de data aceasta saudiţii vor, dar Iranul nu doreşte acest lucru pentru că simte că are „cărţi mai bune“. 

Austeritatea abia începe în Arabia Saudită

Mai exact, Arabia Saudită are un deficit imens, de circa 13,5% din Produsul Intern Brut (PIB), statul înregistrând anul trecut un deficit de 115 miliarde de dolari. În acest an, Riyadhul a mai cheltuit încă 52 de miliarde de dolari.

De cealaltă parte, Iranul are un deficit de doar 2,5% din PIB, iar creşterea producţiei de petrol nu face decât să îmbunătăţească finanţele autorităţilor de la Teheran. Mai mult, petrolul reprezintă 70% din veniturile bugetare ale Arabiei Saudite, pe când Iranul este mai puţin dependent de hidrocarburi, acestea acontând doar 50% din veniturile bugetare. Iranul are o economie mult mai diversificată, având dezvoltat şi sectorul construcţiilor de maşini, dar şi pe cel agricol, datorită climei mai bune. Practic, îngheţarea producţiei Iranului ar fi echivalentă cu autoimpunerea de sancţiuni economice pentru Teheran.

Pe partea cealaltă a Golfului Persic, austeritatea abia acum începe să îşi facă simţită prezenţa. Deja saudiţii au început să reducă subvenţiile pe combustibili şi apă, ceea ce până de curând era un subiect tabu, a impus pentru prima dată în istorie TVA şi ia în calcul amânarea unor investiţii de 20 de miliarde de dolari pentru a-şi conserva finanţele. 

Oferta otrăvită

Concomitent, saudiţii au nevoie ca petrolul să fie 66,7 dolari barilul pentru a fi pe zero cu bugetul, în vreme ce iranienii de 61,5  dolari, potrivit unui raport al Fondului Monetar Internaţional (FMI). 

Pe de altă parte, Arabia Saudită are rezerve de 627 miliarde de dolari, astfel că statul poate rezista circa cinci ani cu preţuri mici ale petrolului. 

Gary Ross, fondator al think tank-ului PIRA, spune că majorarea producţiei Arabiei Saudite şi oferta depusă au fost gândite special pentru ca Iranul să respingă planul. „Este o ofertă atent calculată deoarece Arabia Saudită ştie că nu va fi acceptabilă pentru Iran... Arabia Saudită vrea să dea vina pe Iran în privinţa inacţiunii OPEC în Alger (la reuniunea de săptămâna asta – n.r.)“, arată Ross, potrivit Reuters.

Conform statisticilor, în urmă cu zece ani, în 2006, Arabia Saudită producea 9,1 milioane de barili de petrol pe zi, în vreme ce Iranul extrăgea 4,1 milioane de barili pe zi. În cazul în care oferta saudită ar fi acceptată, acest lucru ar permite Riyadhului să rămână cu o producţie de peste 10 milioane de barili în timp ce ar ţine Teheranul sub plafonul de 4 milioane de barili pe zi, afacere care nu poate fi acceptată de Iran deoarece nu este percepută ca fiind echitabilă. 

Libia şi Nigeria cresc şi ele producţia

Mai mult, pe lângă divergenţele celor două state, atât Libia cât şi Nigeria, ambele state OPEC, îşi cresc producţia. Aceasta au fost afectate în primăvara acestui an de o serie de atacuri ale militanţilor, iar acum îşi recuperează producţia.

Ministrul saudit al Energiei, Khalid Al-Falih, care a moştenit o piaţă a petrolului cu un excedent cronic de ofertă, pare să arate o mai mare flexibilitate faţă de Teheran, afirmând marţi că Iranul, Libia şi Nigeria ar trebui ”să poată produce cantitatea maximă de petrol care este justificată”.

„Diferendele dintre statele OPEC referitoare la nivelul la care trebuie limitată producţia se atenuează“, a spus Al-Falih, după o serie de întâlniri bilaterale la care Rusia a jucat rolul de mediator între Riad şi Teheran.

Cu toate acestea, între Iran şi Arabia Saudită există în continuare diferenţe majore, ambele ţări urmând să decidă noile ţinte de producţie. Cele două ţări au în continuare divergenţe în privinţa unei producţii de 600.000 de barili pe zi, scrie Bloomberg.