Rasputin, ucis de un agent al Coroanei

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Au fost şi vremuri în care serviciile secrete ruse şi britanice s-au avut ca fraţii. Otrăvit, împuşcat, bătut, înecat, Rasputin a murit totuşi ucis de… un agent britanic.

Au fost şi vremuri în care serviciile secrete ruse şi britanice s-au avut ca fraţii.

Otrăvit, împuşcat, bătut, înecat, Rasputin a murit totuşi ucis de… un agent britanic. Oswald Rayner, ofiţer al serviciilor secrete britanice, i-a dat lovitura de graţie "Călugărului nebun" cu un revolver Webley.

"Războiul rece" dintre autorităţile britanice şi ruse pe marginea morţii fostului ofiţer KGB Alexander Litvinenko ia proporţii dramatice, din cauza refuzului ruşilor de a-l preda pe principalul suspect, Andrei Lugovoi. În astfel de situaţii, primii sacrificaţi sunt "diplomaţii", acuzaţi de spionaj şi ameninţaţi cu expulzarea.

Între serviciile secrete ruse şi britanice n-a mai existat o asemenea tensiune din anii '40, când defectorul Walter Krivitski, ofiţer KGB din eşalonul superior, le-a spus omologilor săi că nu mai puţin de 61 de ofiţeri britanici lucrează pentru KGB, dar, din nefericire pentru ei, orgolioşii britanici nu l-au crezut.

A existat însă un caz în care serviciile secrete britanice şi ruse s-au avut bine: în privinţa asasinării lui Grigori Rasputin, "Călugărul nebun", cum îl numea Okhrana, serviciul secret rus care l-a supravegheat. Un mujic la Sankt Petersburg Ţăranul slinos, îmbrăcat în straie de mujic, şi-a făcut intrarea în saloanele doamnelor mistice din Sankt Petersburg prin 1903.

Fusese într-un pelerinaj la Ierusalim şi se întorsese umil, cu lanţuri la picioare şi straiele tocite de intemperii, slab şi jegos. Poate nici n-ar fi fost remarcat de elita oraşului, pentru că apariţia unor astfel de pelerini nu era ceva ieşit din comun. Dar Grigori avea ceva ieşit din comun: ochii. Privirea lui hipnotică a atras atenţia Anei Virubova, cea mai bună prietenă a ţarinei Alexandra. Ana tocmai fusese bătută măr de soţ în nişte împrejurări de-a dreptul hilare. Întors acasă pe neaşteptate într-o seară, nu i s-a permis să intre în propria casă pentru că ţarina se afla în vizită.

Umilit, după plecarea alaiului domnesc, acesta s-a răzbunat pe soţie. Ana, fire domoală şi religioasă, părăsise domiciliul conjugal şi căzuse într-o depresie cumplită. L-a invitat în casa ei pe călugărul zdrenţăros pentru că era creştineşte să omeneşti un pelerin.

Acesta o privise printre laţele de păr şi-i ghicise frământarea interioară. Se rugaseră împreună şi Ana şi-a recăpătat liniştea sufletească. De atunci, Rasputin a fost nelipsit din casa Anei, unde doamnele din elita Sankt Petersburgului se adunau să se roage în compania mujicului cu puteri paranormale, cum i se dusese vestea după ce vindecase câteva cazuri doar prin puterea rugăciunii. În apropierea ţarinei, Rasputin a ajuns când ţareviciul Alexei, singurul băiat al perechii imperiale, a căzut de pe cal, declanşându-se o puternică hemoragie internă.

Medicii Curţii credeau că aceasta îi va fi fatală băiatului, care suferea de hemofilie, boala "regală" transmisă de regina Victoria. Ana Virubova nu a ezitat nicio clipă în a-l recomanda pe Rasputin ca singura şansă a copilului. Ţarina a acceptat şi aşa a intrat Rasputin în familia imperială. În noaptea când el s-a rugat la căpătâiul copilului care agoniza, ţarina Alexandra a crezut că s-a înfăptuit o minune. Alexei şi-a revenit, iar Rasputin a devenit un obişnuit al curţii, căpătând din ce în ce mai multă influenţă, spre nemulţumirea elitei ruse, care îşi pierdea influenţa.

Oricât de mult era Rasputin agreat de cucoanele credincioase, soţii lor nu l-au privit niciodată cu ochi buni pe mujicul care abia de ştia buchiile cărţii, dar care era numit de ţarul Nicolae "prietenul nostru", iar de ţarină "sfântul". Rasputin devenise ţinta tuturor oportuniştilor care, în schimbul unor petreceri de pomină, îi cereau să mijlocească pentru ei tot felul de funcţii.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse nu prididea să-l acuze de practici imorale, căci frecventa şi era frecventat de prostituate şi actriţe de duzină. Okhrana îl dăduse numele de cod "Călugărul nebun" şi avea nenumărate rapoarte care dovedeau că "sfântul" păcătuia mai abitir ca oamenii de rând. Rasputin avea însă un răspuns pentru toate aceste acuzaţii:

"Numai prin durerea păcatului omul poate înţelege perfecţiunea lui Dumnezeu". Ţarul şi soaţa sa nu credeau o iotă din rapoarte şi, de altfel, şeful poliţiei a şi fost demis pentru "calomniile" care ajunseseră în presă, ceea ce o discredita pe ţarină.

"Călugărul nebun" nu a murit în bătaie, nici otrăvit şi nici înecat în apele Nevei

De-a lungul istoriei Rusiei, figura lui Rasputin, cel care a dus practic la discreditarea şi căderea imperiului ţarist, contribuind astfel la victoria revoluţiei roşii, rămâne de departe cea mai enigmatică. Cum a putut să subjuge un simplu ţăran sofisticata aristocraţie rusă? Sau el a fost cel subjugat intereselor acesteia, fiind un om realmente needucat şi fără puterea de a înţelege lumea bună de la curte, care-l prinsese într-o reţea de intrigi, corupându-l.

Din celebrele "rapoarte de sub casa scării" întocmite de agenţii Okhrana, care realmente îl pândeau zi şi noapte din imobilul unde avea un apartament, reiese că era tras în toate părţile de nobili ahtiaţi după funcţii importante. Aceştia îl spurcaseră la femei, băutură şi petreceri cu ţigani, iar mujicul, dornic să păcătuiască, se lăsa bucuros antrenat.

În rapoartele agenţilor apar şi femei din elită, măritate, care îl vizitau noaptea pe "Călugărul nebun". Nu reieşea că fuseseră aduse cu forţa, drogate sau hipnotizate, după cum s-a zvonit întru apărarea reputaţiei lor. Iar Rasputin, indiferent la ce oră venea sau pleca, era mereu descris ca beat. Spionii Okhrana epuizaseră toate "gradele" de beţie: "beat mort", "beat cui", "carcalete", "criţă" etc. Omul îşi trăia viaţa. Ce puteri îl aduseseră pe el, mujicul nespălat, în lumea parfumată a aristocraţiei?


Hoţii de cai


Grigori Efimivici Rasputin s-a născut pe 10 ianuarie 1869 în micuţul sat siberian Pokrovskoie, pe malul râului Tura. Tatăl său era crescător de cai, iar Grigori era al doilea copil al său, între Dimitri şi Maria. Maria, care suferea de epilepsie, s-a înecat de timpuriu în Tura. Câţiva ani mai târziu, Dimitri şi Grigori erau să se înece amândoi dacă nu trecea un sătean, care i-a scos din apă.

Dar Dimitri a făcut pneumonie şi a murit. Grigori avea să-şi boteze doi dintre copiii săi Dimitri şi Maria, în amintirea fraţilor săi, a căror moarte prematură l-a transformat într-un copil ciudat, tăcut, cu priviri întunecate. Singurul lui dar era că îi numea întotdeauna cu precizie pe hoţii care dădeau iama prin herghelia tatălui. Ulterior, avea să se spună că aceasta era o putere deosebită, dar la vremea respectivă toată lumea credea pur şi simplu că vedea hoţii când furau caii.


La 18 ani, Grigori a fost băgat la Mănăstirea Verkoturie pentru trei luni, dar nu pentru că îl apucase dorul de călugărie, ci drept pedeapsă pentru un furt mărunt. Acolo se spune că i s-a arătat Maica Domnului. Cert este că s-a întors de la mănăstire foarte religios. S-a însurat cu Praskovia Dubrovina în 1889 şi au avut trei copii: Dimitri, Varvara şi Maria.

Plus încă unul nelegitim, făcut prin vecini, că Grigori n-a fost niciodată uşă de biserică. În 1901 a plecat în pelerinaj la Ierusalim şi la întoarcere s-a împotmolit la Sankt Petersburg. Unde s-a făcut remarcat o bună vreme prin vindecări miraculoase, prin rugăciune. Unii medici din acea vreme, deşi invidioşi pe reuşitele sale, recunoşteau că puterea lui deosebită consta în privire. Se ruga lângă bolnavi, dar dacă aceştia dormeau, îi trezea, îi privea în ochi şi îi asigura că a doua zi aveau să se trezească vindecaţi.

Ceea ce se întâmpla întotdeauna. Apoi a început viaţa nebună cu "îndreptarea prin păcat", sub influenţa unei secte interzise cu care avusese de-a face în tinereţe şi ale cărei practici se potriveau mai bine firii sale de ţăran sănătos decât pioşenia. Printre păcatele comise atunci se numără şi violarea unei călugăriţe. La beţie, că treaz era foarte cucernic.


Când l-a părăsit sufletul


Rasputin mai putea să o ducă aşa, ziua în rugăciune şi noaptea în păcat, cine ştie cât timp, dacă nu venea peste el Primul Război Mondial. De data asta, prietenia cu ţarina i-a adus condamnarea la moarte, pentru că Alexandra, descendentă din viţa regală nemţească, era socotită ca spioana Germaniei la curtea imperială. Rasputin avea şi el să intre în conflict cu Marele Duce Nicolae, nepotul lui Nicolae I al Rusiei, comandantul armatei. Atunci, Rasputin a avut o "viziune", cum că trupele nu vor obţine victorii decât sub comanda directă a ţarului. Acesta s-a conformat şi a plecat pe front, ceea ce avea să ducă la un dezastru. Imperiala consoartă, aflată într-un mediu ostil şi la voia "Călugărului nebun", şi-a atras criticile tuturor.


Prima tentativă de ucidere a lui Rasputin a fost în 1914, când acesta s-a dus să-şi viziteze soţia şi copiii, rămaşi în satul natal. La ieşirea din biserică, a fost atacat de o fostă prostituată, devenită discipola călugărului Ilidor, un renumit mistic local. Kionia Guseva, pe care o avusese şi Rasputin, dar nu ca discipolă, i-a spintecat burta, maţele revărsându-i-se din abdomen.

Operat de urgenţă, Rasputin a supravieţuit, dar toată lumea a fost de părere că atunci l-a părăsit sufletul. În memoriile sale, fiica lui Rasputin a scris că, într-adevăr, de la acea întâmplare, tatăl său s-a schimbat total, sub influenţa opiului pe care-l lua pentru dureri.

Doi ani mai târziu, în decembrie 1916, prinţul Felix Iusupov - dintr-o familie care se trăgea din generaţii de sultani şi emiri din Damasc, Egipt, Constantinopole şi Mecca, o ramură stabilindu-se în Rusia sub Ivan cel Groaznic, deţinând posturi foarte importante după ce s-a creştinat -, Marele Duce Dimitri Pavlovici şi Vladimir Puriskevici, membru al Dumei, care îl ataca frecvent pe Rasputin, aveau să-l ademenească în cămările din subsolul Palatului Moika, unde s-a petrecut legendarul asasinat.


În prealabil, Iusupov se împrietenise cu Rasputin şi petrecuseră cam o lună împreună ba pe la hoteluri, ba în apartamentul lui Rasputin, petreceri destul de dubioase, având în vedere că în memoriile sale Iusupov scria că adora să se îmbrace în rochii. Rasputin îl numea afectuos, în public, "Micuţul". Scrisorile dintre prinţ şi familia sa conţin referiri la o relaţie "nesănătoasă" pe care acesta ar fi avut-o cu Marele Duce Dimitri. S-a presupus că şi cu Rasputin a iniţiat o relaţie nesănătoasă.

Iusupov era căsătorit cu frumoasa prinţesă Irina, nepoata ţarului, cea care a fost momeala pentru Rasputin, pentru că acesta, de la atentat, era foarte prevăzător. Totuşi, "Micuţul" a ştiut să-i înfrângă prudenţa, ademenindu-l în palatul său luxos, unde îi promisese că o va avea pe mult râvnita lui soţie. Care soţie, aflată în Crimeea, refuzase răspicat, de-a dreptul isteric, să facă parte din complot, după cum reiese din scrisorile dintre cei doi. Rasputin crezuse, de ce nu?

Doar avusese destule aristocrate! Ba încă nici nu spusese nimănui de întâlnire, aşa cum îl povăţuise "Micuţul", ca să nu afle ţarina de escapadă. Odată ajunşi în subsolul palatului, Rasputin a fost servit cu prăjituri şi vin roşu îmbibate cu cianură de potasiu cât să ucidă o herghelie de cai. Însă nu dădea semne că s-ar simţi rău. Atunci, Iusupov i-a tras un glonţ în spate.

Rasputin a căzut. Complicii l-au cărat până la ieşirea în curtea palatului, apoi au plecat să vadă dacă e cineva pe stradă. Când s-au întors, Iusupov s-a aplecat asupra lui Rasputin, care a deschis brusc ochii şi l-a apucat pe prinţ de beregată. L-a răsturnat, cu intenţia de a-l sufoca. Prietenii prinţului au tras trei gloanţe în spatele lui Rasputin până ce acesta a căzut iar. Horcăia. Iusupov, într-o criză de isterie, a apucat o bară de fier şi l-a lovit de nenumărate ori peste faţă. Apoi au legat trupul ca pe un colet, l-au învelit într-o haină groasă şi l-au aruncat într-o copcă, în Neva.


Glonţul din ceafă, al agentului britanic


Peste trei zile, cadavrul avea să fie recuperat de poliţie, în urma declaraţiei unui agent de patrulă care auzise focurile de armă din curtea palatului. Puriskevici i-a spus că Rasputin e mort şi că, dacă îşi iubeşte patria, va tăcea. Ceea ce poliţistul nu a făcut. Autopsia a relevat că Rasputin fusese împuşcat de patru ori, că fusese bătut, că avea apă în plămâni, dar nicio urmă de otravă activă în stomac. Apa din plămâni şi faptul că trupul îngheţat avea mâinile întinse, ca şi când căutase o ieşire de sub stratul de gheaţă al Nevei, i-au făcut pe mulţi să creadă că Rasputin a murit înecat.

Totuşi, avea un glonţ în ceafă, care după patologi îi fusese fatal.


Dr. Vladimir Zharov (director al laboratorului de cercetări de la Universitatea din Arkansas, SUA) şi Derrick Pounder (director al Centrului de Medicină Legală al Universităţii din Dundee, Scoţia) au reanalizat raportul autopsiei făcute în 1916 şi gloanţele extrase din trupul lui Rasputin. Au descoperit că, aşa cum remarcaseră şi medicii legişti care făcuseră autopsia, nu exista nicio urmă de otravă activă în stomacul lui Rasputin. O posibilă explicaţie ar fi că cianura de potasiu s-a evaporat în timpul coacerii prăjiturilor şi că nu a băut vin, aşa cum avea să declare ulterior Prinţul Iusupov. Apa găsită în plămâni nu era reprezentativă pentru o moarte prin înecare. De altfel, povestea cu otrava, Maria, fiica lui Rasputin, nu a crezut-o niciodată, susţinând că tatăl ei nu consuma nimic decât la el acasă.


Cea mai remarcabilă descoperire a celor doi specialişti se referă la felul şi calibrul gloanţelor extrase din trupul lui Rasputin. Profesorul Pounder a demonstrat, după rana provocată şi tubul cartuşului, că al patrulea glonţ tras în ceafa lui Rasputin nu numai că i-a fost fatal, dar provenea de la altă armă decât celelalte. Directorul departamentului de arme de foc din cadrul Muzeului Armelor din Londra a fost de acord cu profesorul că acest glonţ provenea cu siguranţă de la un revolver britanic, marca Webley, folosit de serviciile secrete britanice din acea perioadă. Despre asasinat, Iusupov a dat declaraţii, în 1916, poliţiei din Sankt Petersburg, în 1917, când se afla în exil în Crimeea, a scris în cartea sa din 1927, apoi, sub jurământ, în 1934 şi 1965. Niciuna din aceste declaraţii nu semăna cu precedenta şi nici nu pomenea de vreun britanic.


Unii martori îl trecuseră însă pe listă ca prezent la atentat pe locotenentul Oswald Rayner, ofiţer ataşat unei celule a SIS (serviciu secret britanic) în St. Petersburg. Acesta avea revolver Webley. Rapoartele trimise la Londra ale agenţilor britanici abordau deseori tema "Călugărului nebun" şi a demersului acestuia de a înlocui demnitarii probritanici de la guvernare, dar mai ales semnalau insistenţele acestuia ca ţarul să-şi retragă trupele din război, ceea ce ar fi permis germanilor să-şi mişte trupele de pe frontul de est spre vest, ducând astfel la înfrângerea aliaţilor.

Participarea lui Rayner la complotul împotriva lui Rasputin nu putea fi întâmplătoare, cu atât mai mult cu cât îl cunoştea bine pe Iusupov, cu care fusese coleg la Oxford. Ţarul l-a suspectat pe Rayner, primind informaţii de la Okhrana, care ştia cam prea multe detalii pentru un serviciu care îşi făcuse "mea culpa" pentru că nu fusese pe fază în noaptea cu pricina.


Ambasadorul britanic George Buchanan îl asigurase pe ţar că serviciile ţării sale nu s-ar fi implicat într-un asemenea complot. De fapt, fuseseră doi ofiţeri britanici, Rayner şi căpitanul John Scale, care s-au tot întâlnit cu Iusupov în săptămânile premergătoare asasinatului, după cum reiese din rapoartele şoferului lor, William Compton. Un alt agent britanic prezent la St. Petersburg, căpitanul Stephen Alley, i-a trimis un bilet lui Scale, opt zile după omor: "Se pun întrebări despre musafiri. Rayner e în ceaţă şi există dubii şi în privinţa ta". Întors în Anglia, Rayner i-a spus unei rude, Rose Jones, că a fost prezent la uciderea lui Rasputin, fără însă a spune că a tras şi el. Totuşi experţii nu au niciun dubiu că rana de la ceafă a fost provocată de un revolver Webley.


Singurul detaliu rămas neexplicat în această variantă este faptul că trupul îngheţat al lui Rasputin avea mâinile în sus, aşa cum se vede clar din pozele de la dosar. Ori ultimul glonţ nu i-a fost fatal, ori complotiştii nu l-au legat fedeleş aşa cum au declarat!

Economie

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite