Raport MFP: Până în 2023 vor creşte veniturile din impozitele pe venit şi vor scădea cheltuielile de personal

Raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2020 şi proiecţia acesteia pe anii 2021-2023, realizat de Ministerul Finanţelor, arată că în următorii patru ani veniturile bugetare vor creşte, susţinute de avansul contribuţiilor sociale, în timp ce cheltuielile de personal vor fi diminuate.

După o perioadă de relaxare fiscală prociclică, în care deficitul bugetar s-a majorat pe baza creşterii accelerate a cheltuielilor bugetare ce nu a putut fi susţinută de o evoluţie similară a veniturilor, anul 2020 marchează inversarea acestei tendinţe prin începerea ajustării deficitului către nivele sustenabile.

Veniturile bugetare

Estimarea evoluţiei veniturilor colectate din principalele categorii de impozite şi taxe pe perioada 2020-2023 are la bază cea mai recentă proiecţie a indicatorilor macroeconomici prezentată în Prognoza de toamnă 2019 a CNSP, încasările estimate pentru anul 2019 şi cadrul fiscal în vigoare.

Veniturile bugetare totale au crescut ca pondere în PIB de la 29,4% în anul 2017 fiind proiectate la nivelul de 31,4% din PIB în anul 2019.

Această evoluţie a fost determinată în principal de reducerea ponderii veniturilor fiscale care şi-a menţinut trendul descendent (-1,3 pp) însă care a fost compensată de creşterea ponderii contribuţiilor sociale (+2,4 pp), a sumelor primite de la UE (+0,6 pp) şi a veniturilor nefiscale (+0,3 pp).

Pe termen mediu, veniturile sunt estimate să crească uşor la 31,9% din PIB în anul 2020 şi 32,2% în 2022-23, susţinute în continuare de avansul ponderii în PIB a contribuţiilor sociale.

În cadrul veniturilor fiscale, veniturile din impozit pe profit sunt estimate la un nivel constant de 1,7% din PIB pe întreg orizontul de prognoză corespunzătoare evoluţiei bazei macroeconomice relevante (creşterea PIB nominal), nivel înregistrat de altfel şi în anii precedenţi.

În structura veniturilor încasate în anul 2019 din impozitul pe profit se poate constata o dinamică uşor accelerată a componentei datorată de instituţiile bancare şi se anticipează o continuare a acestei evoluţii în anul 2020.

În acelaşi timp, impozitul pe profit plătit de agenţii economici din sectorul nefinanciar a înregistrat o evoluţie mai lentă în anul 2019, deşi PIB nominal este prognozat să se majoreze cu 10,2%. Pe termen mediu, elasticitatea încasărilor din impozitul pe profit raportată la dinamica creşterii nominale a PIB-ului este menţinută la o medie de 1.

Ponderea încasărilor din impozitul pe venit în PIB s-a diminuat constant de la 3,5% în 2017 la 2,4% în 2018 şi 2,2% în 2019 reflectând impactul reaşezării structurii de impozitare a veniturilor din salarii prin transferul contribuţiilor de la angajator la angajat şi reducerea cotei de impozitare de la 16% la 10%.

Încasările din impozitul pe venit sunt prognozate să crească de la 2,3% din PIB în anul 2020 la 2,6% din PIB în 2023, evoluţia acestora reflectând dinamica prognozată a fondului de salarii din economie şi creşterea semnificativă a veniturilor din pensii.

Potrivit Prognozei de toamnă 2019, rata de creştere a câştigului salarial mediu brut în 2020 este estimată la 9,8% şi ulterior, se încetinească gradual până la 7,0% în 2023, iar numărul mediu de salariaţi se va majora cu rate anuale relativ constante de 2% în perioada 2020-2023.  

Cheltuielile bugetare

Dacă pȃnă în anul 2019 inclusiv, cheltuielile bugetare totale si-au majorat în mod semnificativ ponderea în PIB, începȃnd cu anul 2020 se realizează o corecţie a acestei tendinţe pentru a susţine obiectivul de ajustare a deficitului bugetar. 

Chiar dacă în valoare nominală cheltuielile totale se majorează pe termen mediu, raportat la PIB se înregistrează o diminuare de 1,5 pp faţă de nivelul din anul 2020 pe fondul menţinerii dinamicii nominale a acestora sub dinamica PIB.

Şi în structură, majoritatea categoriilor de cheltuieli prezintă acceaşi tendinţă de reducere ca pondere în PIB fată de nivelul din anul 2020. În cazul cheltuielilor cu asistenţa socială, după majorarea înregistrată în anul 2021 acestea se înscriu pe un trend descendend ajungȃnd la sfarşitul orizontului de planificare în jurul nivelului de 11,9% din PIB.