Firmele, sub presiune anul acesta: reguli mai dure, taxe mai mari și disciplină fiscală obligatorie

România intră în 2026 cu unul dintre cele mai ample pachete de schimbări fiscale din ultimul deceniu, un set de măsuri care reconfigurează costurile și modul de operare al companiilor. Modificările privind impozitele locale, taxarea auto, eliminarea scutirilor, limitarea deductibilităților și posibilele ajustări ale impozitului minim pe cifra de afaceri ridică standardele de conformare și împing mediul de afaceri spre mai multă transparență și disciplină financiară.

2026 a adus o serie de modificări fiscwle. Foto arhivă

Pentru firme, aceste schimbări înseamnă necesitatea unei adaptări rapide, a unei planificări mai riguroase și a unei evaluări atente a impactului asupra modelului de business.

Principalele modificări fiscale cu aplicare din 2026

Consultantul fiscal Adrian Ghencea a efectuat pentru „Adevărul” o analiză a principalelor măsuri fiscale pentru firme.

1. Majorarea valorii impozabile pentru clădiri și creșterea cotelor minime

• Cine este afectat: Persoane juridice care dețin locuințe sau spații comerciale

• Ce se schimbă: Valoarea impozabilă pe mp crește semnificativ (în proiect, unele imobile au +2,7x); consiliile locale nu pot scădea cota sub nivelul din 2025; unele scutiri sunt eliminate

• Aplicare: 1 ianuarie 2026 (prevăzut în proiect)

• Impact economic: Impozite mai mari pentru clădiri/spații, venituri locale crescute, presiune pe bugetele firmelor cu patrimoniu imobiliar

2. Majorarea impozitelor auto și schimbarea regulilor pentru hibride/EV

• Cine este afectat: Toți proprietarii auto

• Ce se schimbă: Creșteri semnificative de impozit (ex.: +100% pentru <1600 cm³; +50% pentru până la 2000 cm³); hibridele nu mai primesc reducere minimă de 50%, doar opțional max 30%; vehiculele electrice vor avea o taxă fixă de 40 lei/an

• Aplicare: 1 ianuarie 2026 (prevăzut)

• Impact economic: Costuri mai mari pentru utilizatori, stimulente EV diminuate, posibilă schimbare a mixului auto

3. Eliminarea / restrângerea scutirilor locale

• Cine este afectat: ONG-uri, proprietari de terenuri speciale, clădiri agricole/seră

• Ce se schimbă: Eliminarea unor scutiri (ex.: terenuri degradate/poluate, clădiri sanitare private, sere/solare); scutirile auto pentru ONG-uri se reduc sau dispar

• Aplicare: 2026 (prevăzut în proiect)

• Impact economic: Mai mulți contribuabili devin plătitori; ONG-urile și activitățile agricole suportă costuri suplimentare

4. Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) – Posibile modificări sau eliminare

• Cine este afectat: Companii mari, multinaționale

• Ce se schimbă: IMCA (1%) introdus în 2024 ar putea fi redus la 0,5% sau eliminat; proiectul L213/2025 propune înlocuirea cu reguli privind deductibilitatea către afiliați

• Aplicare: 2026 (în funcție de deciziile finale)

• Impact economic: Reducere a presiunii pe marje, dar posibilă compensare prin reguli de deductibilitate mai restrictive; efect mixt asupra investițiilor

5. Plafonarea deductibilităților pentru servicii intragrup

• Cine este afectat: Multinaționale, grupuri cu servicii intragrup

• Ce se schimbă: Deducerea cheltuielilor pentru servicii de consultanță/management/PI către afiliați este limitată (ex.: la 1% din cheltuieli, conform unor propuneri)

• Aplicare: 2026 (în cadrul propunerilor actuale)

• Impact economic: Costuri fiscale mai mari pentru grupuri; intensificarea controalelor și disputelor de transfer pricing

6. Taxare mai clară a veniturilor din turism și închirieri short-term

• Cine este afectat: Persoane fizice care închiriază în regim hotelier; mici operatori turistici

• Ce se schimbă: Venitul net este determinat prin cotă forfetară (ex.: 30%); apar ajustări suplimentare de taxare în sectorul turistic

• Aplicare: 2026 (conform ghidurilor și propunerilor actuale)

• Impact economic: Proceduri mai simple, dar posibilă creștere a sarcinii fiscale pentru gazde și mici operatori

7. Creșteri generale ale impozitelor locale

• Cine este afectat: Toți contribuabilii locali

• Ce se schimbă: Primăriile primesc mandat de majorare a impozitelor și mai puține opțiuni de reducere; reevaluări pentru combaterea evaziunii

• Aplicare: 2026

• Impact economic: Venituri locale mai mari, dar presiune pe consum, pe costurile firmelor și pe piața imobiliară

Pentru mediul de afaceri, alte schimbări vizează:

• obligativitatea utilizării unui cont bancar deschis în România;

• disciplinarea raportărilor financiare prin depunerea la termen a situațiilor contabile;

• accelerarea adoptării plăților digitale;

• posibile ajustări ale impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), inclusiv modificarea sau eliminarea acestuia;

• limitarea deductibilității pentru serviciile intragrup;

• creșterea fiscalității aplicate dividendelor și altor forme de distribuire a profitului.

„Toate aceste modificări reflectă un obiectiv strategic clar al statului: creșterea gradului de formalizare a economiei, sporirea transparenței fiscale și lărgirea bazei de impozitare, într-un efort de consolidare bugetară și aliniere la standardele europene”, a declarat pentru „Adevărul” consultantul fiscal Adrian Ghencea, fondator Ghencea&Asociații.

Specialistul a făcut o analiză SWOT combinată (Puncte tari, Puncte slabe, Oportunități, Riscuri) a măsurilor fiscale asupra mediului de afaceri

Puncte tari

• Eliminarea firmelor fantomă și a structurilor inactive, favorizând concurența corectă și creșterea predictibilității.

• Limitarea abuzurilor de tip transfer pricing și deduceri artificiale, stabilind un teren de joc echitabil.

• Alinierea la bune practici internaționale privind transparența și conformitatea fiscală, crescând atractivitatea pentru investitori.

Puncte slabe

• Creșterea costurilor fiscale și administrative: cont bancar obligatoriu, raportări stricte, plăți digitale, limitări de deductibilitate.

• Rigiditate și presiune pe firmele mici, PFA-uri și microîntreprinderi, cu risc de faliment sau migrare spre informalitate.

• Complexitate crescută în conformarea fiscală și gestionarea cash-flow-ului.

Oportunități

• Creșterea competitivității și a calității mediului de afaceri pentru firmele transparente și disciplinate.

• Atracția de capital străin și investiții pe termen mediu și lung, datorită predictibilității și transparenței.

• Digitalizarea economiei prin acceptarea obligatorie a plăților electronice și adoptarea de soluții moderne de contabilitate.

• Consolidarea disciplinei contabile și fiscale, cu optimizarea proceselor și reducerea riscurilor legale.

Riscuri și amenințări

• Pierderea competitivității pentru firme mici și microîntreprinderi din cauza costurilor suplimentare.

• Creșterea informalității sau migrarea activităților în jurisdicții mai favorabile.

• Încetinirea investițiilor și scăderea atractivității economice pentru investitori.

• Transferul costurilor fiscale către prețurile finale ale bunurilor și serviciilor.

Recomandări strategice

1. Investiții în infrastructura financiar-contabilă și digitalizare.

2. Planificare financiară riguroasă și gestionarea cash-flow-ului.

3. Evitarea structurilor fragile și reevaluarea modelului de business.

4. Prioritizarea transparenței și conformării fiscale.

5. Elaborarea unei strategii de adaptare pe termen mediu/lung.

„Pe termen scurt, noile măsuri fiscale vor aduce creșterea veniturilor la buget, reducerea economiei gri și eliminarea firmelor-fantomă, însă există riscul unei presiuni vizibile asupra consumului și investițiilor. Pe termen mediu, economia poate deveni mai curată, mai transparentă și mai predictibilă, ceea ce ar putea crește atractivitatea României pentru capitalul străin. În același timp, dacă povara fiscală devine prea ridicată, există riscul accentuării informalității și al migrării micro-antreprenorilor către structuri alternative sau piețe mai permisive”, a explicat expertul pentru „Adevărul”.