Prezentul și viitorul aprovizionării cu energie a Europei. Noua forță care se dezvoltă în Orientul Mijlociu

Qatarul și Iranul se află pe cele mai mari depozite de gaze naturale de pe planetă, în timp ce Arabia Saudită are cele mai mari rezerve de petrol, ceea ce le face extrem de atractive pentru Europa.

Foto Shutterstock

„Occidentul nu are practic alte opțiuni disponibile”, scrie Der Spiegel într-o amplă analiză privind resursele de energie pe care Europa le caută cu disperare în încercarea de a compensa lipsa gazului și petrolului rusesc..

„Și nu se termină cu petrol și gaze. Sursa de energie a viitorului este hidrogenul, produs cu energia solară și eoliană. Deșerturile din Peninsula Arabică oferă condiții perfecte pentru astfel de surse regenerabile de energie. În cele din urmă, mai mult hidrogen poate fi exportat din Emirate și Arabia Saudită în viitor decât petrolul în prezent”, scrie publicația, sugerând că „Germania promite să fie o destinație principală”.

Lumea se împarte din nou

Dezvoltarea, însă, nu este lipsită de pericol: boom-ul energetic are loc într-o perioadă de revolte geopolitice semnificative. Globalizarea încetinește și lumea pare să fie în proces de împărțire din nou în blocuri: China împotriva Occidentului; autocrații împotriva democrațiilor. Alianțele toxice par brusc a fi o posibilitate foarte reală.

De la începutul războiului Rusiei în Ucraina, politicienii de frunte din Berlin au făcut eforturi pentru a lega țările influente de Europa în această lume multipolară. Sau cel puțin pentru a evita pierderea lor în fața Rusiei sau Chinei.

„Și Germania nu este singură. Într-adevăr, șefii de guvern occidentali s-au aliniat de luni de zile pentru audiențe cu conducătorii arabi: președintele francez Emmanuel Macron, fostul prim-ministru britanic Boris Johnson, cancelarul german Olaf Scholz și președintele SUA Joe Biden au făcut cu toții călătorii recente în regiune. Uniunea Europeană intenționează să instaleze un trimis special pentru regiune.”, se arată în analiză

Potrivit acesteia, interesul manifestat de statele europene pentru țările arabe demonstrează noul echilibru de putere. Dar faptul că multe dintre călătorii nu au produs niciun rezultat este un indiciu important. „Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, membru al Partidului Verzilor ecologisti, a fost batjocorit pe scară largă pentru apelurile sale aproape disperate în timpul călătoriei sale de primăvară în Qatar în căutarea de gaze naturale. Până acum, însă, nu au fost încheiate contracte pentru gaze naturale lichefiate (GNL). Și când Biden, în timpul călătoriei sale la Riad din vară, a cerut țării să-și sporească producția de petrol pentru a reduce prețul gazelor în SUA, saudiții au făcut exact opusul”.

Cooperarea cu statele din Golf

Cooperarea cu statele din Golf puternice și din ce în ce mai încrezătoare în sine necesită o anumită cantitate de imaginație, în special pentru o coaliție de guvernare de la Berlin, care și-a declarat devotamentul pentru o politică externă bazată pe valori.

Cum ar trebui, totuși, Occidentul să se ocupe de autocrațiile indispensabile din punct de vedere economic și politic, țări care sunt nedemocratice, conduse de despoți, arată adesea puțin respect pentru drepturile omului și tratează femeile și migranții ca pe niște mărfuri? Țări care, pe de altă parte, sunt capabile de un progres extrem de rapid, nu doar economic, ci și social. În Arabia Saudită, de exemplu, ponderea femeilor în sectorul tehnologic este mai mare decât în ​​Germania.

Așadar, ar trebui Germania să dea o altă încercare a doctrinei sale veche de schimbare prin comerț, abandonată brusc în urma belicosității Rusiei? Ar beneficia cu siguranță economia germană: aproape nicăieri în lume nu se schimbă mai mulți bani în prezent. Companii de toate dimensiunile intră în regiune pentru a-și câștiga cota echitabilă din parcuri eoliene gigantice și instalații de hidrogen care vin.

Emiratele au o dublă strategie

Emiratele urmează o strategie în două direcții. Pe de o parte, vor să continue să-și vândă petrolul și gazele cât mai mult timp posibil. Pe de altă parte, vor să devină o putere majoră când vine vorba de energii regenerabile. Până în 2030, a anunțat conducătorul Mohammed Bin Zayed, țara – cu o populație de 10 milioane de locuitori – va fi responsabilă pentru un sfert din piața globală de hidrogen.

Această aspirație explică de ce emiratele au fost mult timp unul dintre cei mai importanți factori în viitorul energetic al Germaniei. Germania speră să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2045, un obiectiv care va fi imposibil de atins fără hidrogen verde. Sursa de energie este ușor de transportat și depozitat, ceea ce o face, de asemenea, ușor de importat. În caz contrar, toată Saxonia Inferioară și jumătate din Bavaria ar trebui probabil acoperite cu panouri solare pentru a genera cantități suficiente de energie regenerabilă.

Începând cu 2030, Germania va avea nevoie de aproximativ 100 terawatt-oră de hidrogen verde în fiecare an, potrivit unei estimări ale Ministerului Mediului. Și asta va necesita un tip de capacități de producție industrială care încă nu există. Ceea ce explică de ce una dintre primele călătorii ale ministrului Economiei Robert Habeck ca membru al cabinetului a fost în Emiratele Arabe Unite în martie. „Condițiile de aici sunt astfel încât o cantitate uriașă de energie coboară din cer”, spune Habeck. Și este ieftin. Un kilowatt oră de energie solară din deșertul arab costă doar 1,34 cenți.

Emiratul Dubai a început deja să producă hidrogen verde anul trecut, cu cel mai mare parc solar învecinat din lume – o instalație construită cu ajutorul Siemens. „Regiunea este extrem de importantă, pentru că arată cum funcționează transformarea energiei”, spune Dietmar Siersdorfer. Executivul Siemens conduce activitățile companiei în regiunea Golfului de mai bine de un deceniu, incluzând peste 100 de produse energetice și 3.000 de angajați.