Prețurile mici pun în pericol apicultura românească. Valorificarea mierii a devenit tot mai dificilă
0Apicultorii români se confruntă cu dificultăți majore în valorificarea mierii, din cauza prețurilor extrem de mici, care nu acoperă nici jumătate din costurile de producție.
Situația este similară la nivel european, atrage atenția Ioan Fetea, președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA), în cadrul Târgului Național al Mierii.
„În ultimii doi-trei ani de zile, apicultura a avut mult de suferit din cauza schimbărilor climatice, a secetei, iar toate efectele care au urmat acestor condiții au determinat apicultorii să facă cheltuieli deosebite pentru a menține în viață familiile de albine, nu pentru a face producție. Dacă ne referim la producție, este o problemă foarte dificilă valorificarea produsului miere atât în România cât și la nivel european. Chiar dacă s-au realizat producții mici de miere, nu putem să le valorificăm decât la prețuri modice, niște prețuri care nu acoperă nici jumătate din prețul de cost, din prețul de producție al fiecărui apicultor”, a explicat Fetea.
Pe lângă condițiile climatice nefavorabile, costurile ridicate pentru combustibili, energie, taxe și salarii îngreunează și mai mult activitatea apicultorilor. Cu toate acestea, aceștia continuă să practice această meserie din pasiune. „Fiecare dintre noi am pornit în această activitate din dragoste față de albină”, a subliniat președintele ACA.
Fetea atrage atenția că problemele din sector nu sunt noi, iar soluțiile se lasă așteptate. „Problemele pe care le discutăm sunt multiple, multe dintre ele de peste 10-15 ani. (...) Chiar dacă o parte dintre ele s-au rezolvat, au apărut altele pe care le tot discutăm an de an și multe dintre ele nu se rezolvă și nici nu sunt perspective imediate de a se rezolva”, a precizat acesta.
În ciuda obstacolelor, apicultorii sunt încurajați să-și continue activitatea, iar consumatorii sunt îndemnați să aleagă mierea românească, chiar dacă este mai scumpă decât cea din import. „Trebuie să învățăm și copiii de mici să consume acest produs, pentru că la programul «Mierea în școli» nici nu vreau să revin, deja este o rușine națională, pentru că de 18 ani există lege, dar nu se aplică această legislație privind consumul de miere în școli”, a punctat Fetea.
Schimbările climatice, o amenințare reală
Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la efectele schimbărilor climatice asupra albinelor. „Este vorba de aceste schimbări climatice și iată că am văzut primele albine zburând, deși nu suntem nici măcar la jumătatea lunii martie. Dacă este bine sau rău, rămâne de văzut. Cert este că noi ne punem problema mereu (...) ce înseamnă înfloritul acesta foarte timpuriu, temându-ne puțin de ceea ce poate urma: șocurile termice”, a explicat acesta.
El susține că este esențială implementarea unor programe apicole pe termen lung, pentru a asigura continuitatea producției de miere. „România este una din sursele de miere naturale de certă valoare. Prea suntem undeva în jos și poate că nu întotdeauna facem ceea ce ar trebui să facem ca să-i mărim valoarea și să dăm mai multă încredere celor care consumă”, a spus Tabără.
Mierea românească, un produs de calitate
Marian Pătrașcu, președintele filialei Ilfov-București a ACA, a făcut un apel către consumatori: „Mierea românească are acea particularitate, pe lângă aroma florilor, dulceața, nectarul are și acel gust sărat, dat de sudoarea apicultorului și în ultimii ani mierea este din ce în ce mai sărată. Recomand tuturor românilor și nu numai să consume această miere bună, adevărată. Să nu ne uităm la preț, pentru că prețul este departe de a reflecta munca și cheltuielile pe care pe care le facem”.
Carmen Burtea, președintele Comitetului Sectorial Agricultură Piscicultură și Pescuit, a anunțat că standardul ocupațional al apicultorilor va fi revizuit cu prioritate, fiind inclus și în strategia pentru locuri de muncă verzi până în 2036. Astfel, apicultorii pot „să aibă un cadru legal, să vină către dumneavoastră cu cele mai bune măsuri”, a declarat aceasta.
Apicultura urbană, un model de succes
Un exemplu de succes vine din Viena, unde apicultura urbană este deja o tradiție. Ambasadorul Austriei în România, Ulla Krauss-Nussbaumer, a subliniat că acest model poate fi aplicat și la București. „Faptul că la Viena pe majoritatea hotelurilor se află stupii, iar în momentul când te duci la masa de dimineață, ai mierea de deasupra clădirii, este nemaipomenit”, a povestit ambasadoarea.
Apicultorul austriac Matthias Kopetzky a încurajat apicultorii români să exploreze această oportunitate: „Avem un foarte interesant model cum se pot ține albine în zona urbană și mierea să fie de asemenea organică. Totul este posibil”.
Târgul Național al Mierii
În acest weekend, iubitorii de miere sunt așteptați la Târgul Național al Mierii, organizat de ACA la Institutul de Cercetare și Dezvoltare pentru Apicultură din Băneasa. Evenimentul oferă o oportunitate unică de a descoperi mierea românească autentică și de a susține producătorii locali.
Se încarcă comentariile...
