Ponderea de energie regenerabilă trebuie să ajungă la 41% pentru a reduce sărăcia energetică

Ponderea de energie regenerabilă trebuie majorată la 41%, precum şi introducerea de ţinte, politici şi măsuri concrete pentru reducerea fenomenului de sărăcie energetică şi revizuirea proiectelor pe bază de combustibili fosili, în cadrul consultărilor publice pentru revizuirea Planului Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice (PNIESC).

Ponderea de energie regenerabilă trebuie să ajungă la 41% Foto: Shutterstock

Consultările derulate de Ministerul Energiei s-au încheiat pe 15 martie iar documentul final care trasează planuri şi măsuri concrete în domeniul energetic trebuie trimis la Comisia Europeană până în luna iunie.

Organizaţiile de mediu 2Celsius, Bankwatch, Declic, Greenpeace şi WWF-România arată, într-un comunicat transmis luni, că au semnalat o serie de inconsecvenţe precum nealinierea la ţinta recentă de energie regenerabilă agreată la nivel european de cel puţin 42,5%, dar şi la alte planuri existente la nivel naţional precum strategia pe hidrogen, planurile de tranziţie justă sau politica pentru mobilitate urbană.

În legătură cu energia regenerabilă, organizaţiile au solicitat ca Guvernul să se apropie mai mult de recomandările Comisiei Europene, faţă de propunerea actuală de 36%, care este depăşită.

"Acest lucru poate fi realizat prin susţinerea comunităţilor de energie, mai multe investiţii în reţele de transport şi stocare, măsuri concrete pentru susţinerea încălzirii din surse regenerabile, care sunt încă trecute cu vederea de către Ministerul Energiei. Organizaţiile au recomandat reducerea utilizării combustibililor fosili în producţia de electricitate şi dimensionarea sistemului energetic după nevoile reale de consum. În prezent sunt planificaţi peste 4 GW în centrale cu gaz fosil, dar şi extinderea reţelelor de gaze precum şi un terminal GNL. Aceste proiecte vor duce la creşterea consumului de gaze, în timp ce la nivel european REPowerEU propune reducerea drastică a utilizării acestora prin înlocuirea cu energie regenerabilă şi eficienţă energetică. În plus, în mixul energetic nu s-a luat în considerare diminuarea volumului de biomasă utilizat pentru producerea de energie electrică şi termică ceea ce presupune continuarea presiunii asupra pădurilor, pierzând oportunitatea de a ne aduce mai aproape de targetul asumat pentru decarbonizare", se precizează în documentul citat.

O altă nevoie identificată este introducerea de ţinte şi politici specifice pentru atenuarea fenomenului de sărăcie energetică, precum susţinerea renovării locuinţelor şi instalarea de surse regenerabile la locul de consum care vor reduce facturile gospodăriilor şi vor contribui şi la atingerea ţintelor asumate de România. Astfel de măsuri nu sunt încă prevăzute, deşi consumatorul vulnerabil este recunoscut prin lege încă din 2021, subliniază sursa.

Mai mult, comunicatul atrage atenţia că actualul PNIESC continuă să propună instalarea şi punerea în funcţiune, până în 2030, a 8 proiecte hidroenergetice vechi şi foarte controversate, care ar aduce o contribuţie cumulată nesemnificativă în mixul energetic, de doar 304 MW. Astfel, organizaţiile de mediu consideră că daunele provocate naturii în urma finalizării unor astfel de proiecte vor fi disproporţionate raportat la beneficiile modeste aduse în sectorul energetic şi solicită eliminarea lor din versiunea finală a PNIESC.

În domeniul transportului, organizaţiile cer mai multă ambiţie, având în vedere că se preconizează ca nivelul emisiilor să crească cu 41% până în 2030. Multe dintre măsuri nu includ obiective clare pentru 2030 şi nici nu estimează emisiile evitate. Organizaţiile propun măsuri care să descurajeze utilizarea maşinilor vechi, second-hand, reînnoirea parcului auto, încurajarea transportului public prin investiţii şi stabilirea unor ţinte clare pentru tranziţia la vehicule cu emisii zero sau reduse.