Paradoxul energiei regenerabile. Un economist explică în ce mod poate distruge rețelele de distribuție și dă soluții
0Un studiu al Institutului European de Studii Economice avertizează că puseurile de energie regeneabilă injectate în infrastructura învechită a României pot distruge bătrâna rețea de distribuție de care dispune. Economistul Radu Nechita explică, pentru „Adevărul”, de ce prioritatea trebuie să fie modernizarea rețelelor, iar ideea unui mix energetic echilibrat, cu accent pe energia nucleară, nu trebuie abandonată.
România ar trebui să mizeze mai mult pe energia nucleară și pe un mix de energie echilibrat, în condițiile în care suprasubvenționarea regenerabilelor poate deveni în scurt timp o adevărată problemă. Acestea sunt doar câteva dintre observațiile unui studiu efectuat, în cadrul Institutului European pentru Studii Economice, de trei cunoscuți economiști. Autorii, Radu Nechita (Universitatea Babeș-Bolyai Cluj), Christian Năsulea, (Universitatea București), respectiv Diana Năsulea (Academia de Studii Economice București), vin cu câteva recomandări pentru autorități
„Adevărul” a discutat cu Radu Nechita despre riscurile la adresa securității energetice, dar și despre oportunitățile pe care le are România de a-şi consolida independenţa energetică, ba chiar să devină exportator de energie.
Dezechilibrele distrug rețeaua de distribuție
Într-o perioadă în care întregul continent este cuprins de frenezia energiei verzi, prea binele poate, în unele cazuri, să devină dușmanul binelui. Așa stau lucrurile și cu energia regenerabilă. Iar explicația e simplă. Cu un factor de capacitate mic, la cel mult 25%, cu mult sub 90% cât are energia nucleară sau 60-70% cât au gazele, este evident că energia regenerabilă este caracterizată de inconstanță.
Practic, în circa 75-80%% din timp, panourile solare și instalațiile eoliene nu produc energie. În schimb, în zilele însorite, în cazul panourilor solare, sau când când vântul bate cu putere, în cazul turbinelor eoliene, apare un salt brusc al producției, iar aceste puseuri de energie injectate în rețeaua de distribuție o pot distruge.
„E simplu de înțeles care e problema privind un grafic al evoluției producției la fotovoltaice, de exemplu, pe întreg parcursul anului, oră de oră. Un astfel de grafic va arăta ca niște zimți de fierăstrău cu vârfuri în miezul zilei și zero de pe înserat până a doua zi dimineață. Ori când produci în felul ăsta, cu fluctuații, asta pune o presiune extraordinar de mare pe sistemul de distribuție al energiei electrice”, explică Nechita.
Investițiile majore în infrastructură, mereu amânate
Pentru a preveni un fiasco al rețelei de distribuție este nevoie de investiții, dar acestea sunt extrem de costisitoare.
„Cred că e limpede pentru oricine că distrugi orice rețea dacă introduci în sistem mai multă energie decât este cazul. Și atunci avem nevoie de un întreg sistem de înmagazinare a energiei electrice. Dar toate aceste investiții, toate aceste mecanisme de regularizare, aceste baterii gravitaționale cum li se mai zice, sunt niște investiții care trebuie făcute, însă sunt costisitoare”, mai spune el.
Radu Nechita atrage atenția și asupra altor factori de risc la adresa siguranței energetice a țării.
„Pe lângă problemele inginerești inerente funcționării oricărui aparat, mai sunt și altfel de probleme. E relativ tentant pentru o companie privată sau de stat să amâne niște reparații doar ca să crească profiturile, pentru a satisface niște nevoi curente, amânând pe viitor problemele”, avertizează profesorul.
El mai atrage atenția în privința unei probleme.
„Că e vorba de firme de stat, că e vorba de firme private în domeniul energiei, reglementările cu care se confruntă ele sunt decise, stabilite la nivel european. Și tendința este de subordonare a politicii energetice unor obiective care, cel puțin la nivel declarativ, sunt prezentate ca fiind de protecție a mediului. Dar noi nu știm în ce măsură ar trebui să subordonam politica energetică unor idei care țin de schimbările climatice ca problemă de ordin logic”, adaugă profesorul.
Capcana excesului de zel
El amintește că Uniunea Europeană este responsabilă doar pentru 7% din emisiile de gaze cu efect de seră, însă face eforturi mult mai mari decât statele care poluează infinit mai mult, China, India sau SUA. Iar aceste măsuri draconice, spune el, se întorc împotriva cetățeanului european și a economiilor țărilor UE și se traduc în sacrificii și prețuri enorme, ceea ce în final atârnă ca o piatră de moară și afectează negativ economia.
„Facem un efort foarte mare pentru un rezultat foarte redus. Sigur că da, trebuie să avem grijă de mediu, dar s-ar putea ca modul în care încercăm să o facem să nu fie rațional, nici din punct de vedere ecologic, nici din punct de vedere economic. Și aici este problema majoră. Strategia energetică este subordonată unor altor obiective decât producția de energie”, completează profesorul.
În opinia sa, România trebuie să insiste pe energia nucleară, dar trebuie, de asemenea, menținut un mix sănătos energetic. Tot el atrage atenția asupra sărăciei materiale, dublată de o sărăcie energetică în România. Energia scumpă afectează disproporţionat gospodăriile sărace, iar plafonarea preţurilor la electricitate şi gaze naturale nu face pe termen mediu și lung decât să cauzeze alte probleme.