Pesta ovinelor nu împiedică exporturile: România a trimis aproape 73.000 de animale în țările arabe

Pesta ovinelor - peste micilor rumegătoare (PMR) - nu împiedică exporturile, de la descoperirea primului focar, în 17 iulie, România exportând aproape 73.000 de animale în țările arabe.

România a exportat aproape 73.000 de ovine în ultimele două săptămâni. Foto Arhivă

„În contextul epidemiologic actual, ANSVSA acționează pentru menținerea exporturilor de ovine, renegociind condițiile cu țările terțe și efectuând teste suplimentare pentru loturile destinate exportului. Laboratoarele ANSVSA lucrează cu program extins pentru a oferi garanțiile necesare țărilor beneficiare, asigurând astfel continuitatea schimburilor comerciale.

Din data de 17 iulie, de la confirmarea primului focar de PMR, s-au derulat operațiuni de export cu ovine, totalizând 72.820 de capete, dintre care 38.000 în Arabia Saudită și 34.820 în Regatul Hașemit al Iordaniei”, a informat autoritatea, precizând că implementează o strategie de introducere a unor noi laboratoare din rețeaua serviciilor veterinare pentru a susține aceste activități fără a afecta fluxul de export.

„Instituția este în permanent contact cu crescătorii de animale, transportatorii și exportatorii, colaborând pentru a limita extinderea bolii și a preveni prejudiciile în sectorul zootehnic. Autoritatea apreciază inițiativa crescătorilor de ovine de a evita vânzările și cumpărările de animale între ferme, schimburile de ciobani și vizitele între ferme, precum și anunțarea imediată a medicului veterinar și a DSVSA județene în caz de suspiciune de boală”, spun reprezentanții instituției.

O avertizare importantă este aceea de a nu da crezare informațiilor false care afirmă că boala nu există. ANSVSA condamnă difuzarea de „fake news” care poate submina eforturile autorităților de a gestiona focarele de boală și de a promova exportul de animale.

37 de focare

În prezent, în România există 37 de focare active de PMR (8 exploatații comerciale, 12 exploatații comerciale de tip A și 17 gospodării ale populației), cu un total de 218.756 animale afectate:

Județul Tulcea: 34 focare (7 exploatații comerciale, 12 exploatații comerciale de tip A și 15 exploatații non-profesionale) – 205.271 animale afectate.

Județul Constanța: 2 focare în exploatații non-profesionale – 985 animale afectate.

Județul Timiș: 1 focar într-o exploatație comercială – 12.500 animale afectate.

ANSVSA solicită operatorilor economici din România implicați în comerțul cu rumegătoare să respecte instrucțiunile transmise prin intermediul DSVSA județene, pentru a-și proteja efectivele de rumegătoare mici. Orice suspiciune de boală trebuie notificată în cel mai scurt timp DSVSA județene.

ANSVSA „face apel la sprijinul fermierilor din sectorul ovine și caprine, precum și al cetățenilor, pentru a aplica măsurile de biosecuritate, a anunța imediat serviciile veterinare despre suspiciunile la animale și a respecta toate măsurile dispuse de autorități pentru a împiedica răspândirea acestei boli pe teritoriul țării”.

Refrigerarea şi congelarea conservă virusul

Pesta Micilor Rumegătoare (PMR) este o boală virală foarte gravă, care afectează mai multe specii de rumegătoare mici, domestice şi sălbatice, foarte contagioasă şi cu o evoluţie foarte severă, terminată prin exitus în proporţie de 70 %. Clinic, boala se caracterizează prin evoluţie de la supraacută la subacută, cu manifestări de febră şi tulburări generale, digestive şi respiratorii, iar morfopatologic prin hemoragii, leziuni ulcerative, eroziuni sau necroze pe mucoasele digestive şi respiratorii, în unele cazuri prin pneumonie sau bronhopneumonie. PMR a fost descrisă pentru prima dată în anul 1942 de L. Gargadennec şi A. Lalanne în Coasta de Fildeş, care au sesizat că maladia studiată de ei prezenta unele diferenţe clinice şi epidemiologice faţă de evoluţia pestei bovine la ovine, cu care se asemăna într-o oarecare măsură şi cu care putea fi confundată. Studiile care au urmat s-au axat în special pe proprietăţile agentului etiologic, demonstrând că acesta este asemănător, dar nu identic, cu virusul pestei bovine, de care se deosebeşte genetic şi antigenic. Este un virus ARN anvelopat, cu geometrie sferică, diametru de 150 nm şi genom linear. Este foarte asemănător antigenic cu virusul pestei bovine. Are o rezistenţă relativ redusă la acţiunea agenţilor fizici şi chimici, fiind distrus în 60 minute la 50°C, cu o perioadă de înjumătăţire de 2 ore la 37°C. Este distrus de ph-ul ≤4 sau ≥11. Este foarte sensibil la alcool, fenol şi majoritatea substanţelor dezinfectante. Hidroxidul de sodiu 2% îl distruge în 24 de ore. Refrigerarea şi congelarea îl conservă.