Personalizarea şerveţelelor, o afacere de 500.000 de euro pe an

Firmele de advertising se orientează din ce în ce mai mult spre această modalitate de promovare

În toate localurile, pizzerii, baruri, restaurante sau hoteluri găsim pe masă şerveţele inscripţionate. Pe unele sunt scrise nume de firme, pe altele - "poftă bună" sau "La mulţi ani". La nunţi, botezuri şi alte evenimente se comandă şerveţele scrise. Cei care le inscripţionează câştigă sute de mii de euro anual, pentru că cererile se înmulţesc şi se diversifică de la an la an.
Următoarea mişcare pe care o vor face producătorii de şerveţele personalizate este să atace piaţa publicităţii folosind acest suport. Agenţii de publicitate susţin că pentru o companie reclama pe şerveţele poate fi cea mai ieftină şi eficientă modalitate de promovare.
În România, businessul cu şerveţele personalizate este încă la început. Investiţiile într-o fabrică de şerveţele nu sunt foarte mici, pentru că utilajele costă câteva zeci de mii de euro. La acestea se mai adaugă materia primă (hârtia) şi personalul. În schimb, odată pusă pe picioare o astfel de afacere, câştigul nu se lasă aşteptat. Un pachet de şerveţele se vinde în România cu 15-25 de cenţi, în funcţie de complexitatea lor, în timp ce în Occident preţurile sunt duble.
Piramida tipăreşte 2.400 de şerveţele pe minut
Piramida Invest este prima firmă care s-a apucat de această afacere în 1996. Businessul a început să meargă abia din 2001, când în Bucureşti s-au înmulţit restaurantele, lanţurile de magazine de tip retail, barurile şi cafenelele, clienţi ai fabricii de şerveţele. Alexandru Mărineanu, directorul general al firmei, are exact profilul afaceristului, care face bani din orice. A început în 1990 să aducă blugi şi mohair din Turcia, apoi a distribuit Coca-Cola în Buzău, şi-a făcut depozit angro, firmă de transporturi, companie de taximetre, a montat jaluzele, a adus maşini din străinătate şi lista ar putea continua. Astăzi este supranumit regele şerveţelelor, fiind cel mai cunoscut producător de pe piaţa internă.
"Am adus o maşină de făcut şerveţele din Turcia şi am dat drumul la afacere. Investiţia iniţială a fost de aproximativ 35.000 de euro", spune Mărineanu. Ulterior, acesta a mai achiziţionat încă o maşină, şi businessul a început să fie profitabil. "Trebuie să recunosc că am avut noroc de asociatul meu turc, de la care am învăţat cum se lucrează în acest domeniu", a mai adăugat Mărineanu. Piramida lucrează cu retaileri ca Auchan, Selgros sau Mega Image. Cele patru maşini pe care le deţine la ora actuală personalizează fiecare peste 600 de şerveţele pe minut.
Piramida are o cifră de afaceri de 500.000 de euro anual, cu o rată a profitabilităţii de aproximativ 9%.
Reclama pe şerveţele, noul trend în materie de publicitate
Undercups este o altă firmă care personalizează şerveţele care se pun sub ceaşca de cafea. Firma este înfiinţată în 2003 şi lucrează cu majoritatea importatorilor de cafea de pe piaţă, ca Elitta, Iulius Mein, Segafredo etc. Şerveţelele sunt confecţionate din hârtie embosată cu rizuri absorbante pentru a prelua eventualele scurgeri accidentale de produs. "În celelalte ţări europene, această modalitate de reclamă este foarte utilizată, însă la noi piaţa este în curs de dezvoltare", spune Felix Rus, directorul general al firmei. Alexandru Mărineanu consideră, de asemenea, că această modalitate de promovare va fi foarte la modă în următorii ani. "Ne-am propus ca în viitor să producem şi şerveţele de lux, pentru restaurantele de 4-5 stele, care vor fi în acelaşi timp şi materiale promoţionale", spune Mărineanu. Agenţii de publicitate spun că această modalitate de promovare este cea mai ieftină şi cea mai eficientă. "Un flyer sau o carte de vizită costă de două ori mai mult decât un şerveţel, iar şerveţelul, paharul de unică folosinţă sau faţa de masă inscripţionate se adresează unui target foarte bine definit, consideră Cristian Lascăr, directorul firmei de publicitate Smart Creative.

Dezavantajele afacerii cu şerveţele personalizate
* Investiţiile iniţiale sunt mari, iar personalul trebuie calificat
* Pierderile de hârtie sunt considerabile. În cazul în care matriţa se deplasează un milimetru, întregul lot de şerveţele este compromis
* Beneficiarii plătesc la un termen care poate fi destul de mare (aproximativ 40-50 de zile)
* Restaurantele care se închid şi rămân cu şerveţele pe stoc nu mai onorează comenzile
* Rentabilitatea este scăzută la transport, din cauza volumului mare al mărfii