Exclusiv Paradoxul firmelor fără cont bancar: Cum funcționează și ce limitări au

Un recent raport al Ministerului Finanțelor a scos la iveală o situație paradoxală: 698.000 de companii din România nu au cont bancar. Specialiștii consultați de „Adevărul” au explicat cum este posibil ca atât de multe entități juridice să funcționeze în afara circuitului bancar.

Aproape 700.000 de firme nu au cont sau card bancar

„Contrar percepției populare, legea nu impune în mod expres ca un SRL să dețină un cont bancar permanent. Acesta este necesar doar la depunerea capitalului social, iar chiar și atunci, depunerea poate fi amânată până la 3 luni după înființare.

După depunere, firma poate închide contul fără a încălca vreo prevedere legală, atâta timp cât nu efectuează tranzacții care ar necesita un instrument bancar. În cazul PFA-urilor și al întreprinderilor individuale, legislația este și mai permisivă: dacă nu depășesc un anumit prag de încasări, nici măcar nu au obligația de a deschide un cont”, a declarat pentru „Adevărul” consultantul de business Florin Leucă.

Acesta a adăugat că, datele oficiale arată că în România există circa 462.000 de contribuabili declarați inactivi fiscal, cu datorii de aproximativ 3,5 miliarde de lei.

„Multe dintre cele 698.000 de firme fără cont bancar se regăsesc în această categorie, fiind entități care nu desfășoară activitate economică, nu emit facturi și nu fac plăți”, a declarat Florin Leucă, precizând că aceste firme rămân înregistrate la Registrul Comerțului, dar nu sunt active în sens economic, fiind așa-numitele firme ,,zombie” sau ,,de sertar”.

Pe de altă parte, spune consultantul, în anumite domenii, în mod special în mediul rural sau în comerțul de mici dimensiuni, tranzacțiile comerciale se fac aproape exclusiv în cash. Legea permite plăți în numerar între persoane juridice în anumite limite, respectiv 5.000 lei pe zi per partener comercial și 10.000 lei pentru salarii, ceea ce face posibilă operarea fără cont bancar. Deși aceste operațiuni de plată în numerar sunt legale în limitele menționate, lipsa unui cont bancar reduce vizibilitatea fiscală și poate denatura transparența afacerii.

Florin Leucă: Prea multe costuri și birocrație 

Deschiderea unui cont bancar pe firmă presupune un efort de timp, energie și bani:

• întocmirea documentației specifice,

• timp alocat pentru procedurile de cunoaștere a clientelei pentru a preveni spălarea de bani (Know Your Customer),

• comisioane lunare de administrare, chiar și pentru conturile care nu sunt folosite.

„Pentru firmele fără activitate, aceste costuri devin o povară inutilă. Astfel, fondatorii lor preferă să nu mențină contul activ dacă nu au activitate economică.

În România, multe firme rămân în evidențe ani la rând, deși nu mai desfășoară activitate și nu au cont bancar. Procedurile de radiere sunt birocratice și, în lipsa unei presiuni administrative, fondatorii nu parcurg pașii necesari pentru închiderea lor. Rezultatul: entități juridice „moarte” din punct de vedere economic, dar care figurează în registrele oficiale și distorsionează statisticile.

În concluzie, cei aproape 700.000 de agenți economici fără cont bancar există datorită unui cumul de factori: legislație permisivă, inactivitate fiscală masivă, tranzacții cash tolerate în limite legale, costuri bancare descurajante și birocrație inutilă.

Această realitate scoate la iveală o problemă structurală: între numărul de firme înscrise la Registrul Comerțului și numărul real de afaceri active în economia națională există o diferență majoră. Noile măsuri propuse ar putea aduce mai multă transparență și responsabilizare pentru antreprenori, dar și bariere suplimentare la intrarea în antreprenoriat”, a încheiat consultantul.

Expert în înființarea firmelor: Legea nu te obligă să ai cont bancar

Un alt specialist, Marius Gentărău, administrator Înființări SRL, a explicat că legea nu cere în mod expres să ai un cont bancar.

Conform legislației românești, a punctat specialistul, capitalul social al unei societăți comerciale poate fi depus prin:

1. Aporturi în numerar:

Sume de bani pe care asociații le pun la dispoziția societății.

Aceste sume se depun într-un cont bancar deschis pe numele societății.

Aporturile în numerar sunt obligatorii la înființarea oricărei forme de societate.

Depunerea se poate face într-o singură tranșă sau în mai multe tranșe succesive, într-un termen de maximum 12 luni de la data înființării.

2. Aporturi în natură:

Bunuri (mobile, imobile, active necorporale) care pot fi evaluate din punct de vedere economic.

Acestea sunt admise la toate formele de societate și se varsă prin transferarea drepturilor corespunzătoare și predarea efectivă a bunurilor către societate.

Aporturile în natură trebuie evaluate de un evaluator autorizat sau de un auditor financiar, iar valoarea lor trebuie stabilită în actul constitutiv al societății.

„Așadar dacă nu ai încasări peste plafon, nu au nevoie de cont bancar”, a punctat Marius Gentărău pentru „Adevărul”.

Potrivit acestuia, legea prevede că se pot face următoarele operațiuni între profesioniști (persoane juridice, PFA, II, IF, etc.):

o Încasări de la o persoană juridică: 5.000 lei/zi.

o Plăți către o persoană juridică: 5.000 lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 10.000 lei/zi.

• Operațiuni între profesioniști și persoane fizice:

o Încasări de la persoane fizice: 10.000 lei/persoană.

o Plăți către persoane fizice: 10.000 lei/persoană.

• Operațiuni între persoane fizice:

o Plafonul este de 50.000 lei/tranzacție.

• Soldul de casă la sfârșitul zilei:

o Plafonul rămâne la 50.000 lei.

o Excepție fac marile magazine (cash and carry, supermarketuri), unde plafonul este de 500.000 lei”, spune Marius Gentărău, administrator Înființări SRL.

Ioana Rus Nastea: Multe firme evită contul bancar din cauza birocrației băncilor

La rândul său, Ioana Rus Nastea, consultant fiscal și fondator Grupul de firme Agercont, a declarat pentru „Adevărul” că multe firme evită contul bancar din cauza birocrației băncilor.

„Astăzi, în România, poți înființa o firmă fără cont bancar deoarece legea nu mai obligă depunerea capitalului social într-un cont înainte de înregistrare. Practic, capitalul social minim (de la 1 leu în sus) poate fi vărsat în numerar direct către administrator, fără deschiderea unui cont pe numele societății.

După înființare, unele firme aleg să lucreze fără cont bancar, gestionând încasările și plățile în numerar sau folosind cardul personal. Totuși, în practică acest model limitează accesul la clienți mari și contracte cu instituții publice, unde contul pe firmă este obligatoriu.

În plus, mulți antreprenori evită contul bancar la început și din cauza birocrației impuse de bănci, care pot refuza deschiderea în funcție de codul CAEN sau de cetățenia asociaților”, a explicat consultantul fiscal.

Mona Bardos: Cash-ul nu trebuie demonizat, ci integrat într-un cadru fiscal corect

Opinia consultantului de business Mona Bardos, fondator Monasi Cursuri și Consultanță și creator al comunității Grupul micilor antreprenori din România, nu a fost foarte diferită de a celorlalți specialiști, însă aceasta a precizat pentru „Adevărul” că înțelege că un cont bancar oferă transparență în gestionarea unei afaceri, dar soluția optimă ar fi una de compromis și nu o obligativitate absolută.

„Atâta vreme cât antreprenorii care își conduc afacerea cu plăți cash își achită corect și la timp dările către stat si eliberează documentele pentru aceste plăți (factură, chitanță) trebuie să poată continua să încaseze cash de la clienți și să plătească mai departe tot cu cash furnizorii si instituțiile publice care au caserie (Trezorerie, ANAF sau ONRC) si nu degeaba, sigur. Si recomand o verificare a celor cu datorii despre care se spune că sunt “motivul” pentru care se propune această măsură. Dacă un antreprenor este în deplină legalitate faptul că nu are un cont bancar nu trebuie să devină un motiv ca ei să își modifice modul de gestiune a afacerii. Consider menținerea acestei opțiuni, a acestui tip de plată absolut necesară atâta vreme cât nu suntem o societate „cashless” oferindu-i clientelei sale opțiunea de plata cu cash fără rezerve. Și în multe zone din România, mai ales în mediul rural sau orașe mai mici plata cash rămâne nu doar practică, ci și necesară”, a spus ea.

La prima vedere, a adăugat aceasta, nu este imediat clar de ce o firmă nu ar avea un cont bancar, dar există câteva motive pentru care atât de multe firme din România funcționează formal fără el.

„În primul rând, legislația actuală nu impune deschiderea unui cont bancar imediat la momentul înregistrării firmei ea este o cerință doar pentru depunerea capitalului social care se poate face și cash, iar formalitățile pot fi realizate după înmatriculare. Astfel, unii antreprenori înființează rapid o firmă pentru a-și valida ideea sau a emite o factură sau două, post factum deschizând contul atunci când este necesar.

În al doilea rând, mulți dintre acești antreprenori operează într-un cadru informal, unde plățile se fac tradițional, cash fie pentru serviciile prestate, fie către furnizori sau instituțiile statului. Acest mod de operare reflectă o economie parțial „la firul ierbii”, unde cash-ul este încă regele tranzacțiilor și, de multe ori, soluția cea mai rapidă și eficientă. Deci poți înființa un SRL și ulterior să deschizi contul firmei, iar între timp poți emite facturi și încasa cu chitanță, în numerar, respectând plafoanele legale  de 5.000 lei/zi între firme și 10.000 lei/zi către persoane fizice. Mulți antreprenori, mai ales cei din mediul rural sau din domenii unde plățile cash (Evenimente și târguri, horeca, Transport și logistică mică, etc) sunt încă predominante aleg să înceapă activitatea fără cont bancar, pentru că le este mai simplu și mai rapid. De asemenea, există firme înregistrate doar pentru a păstra un cod fiscal activ, fără să desfășoare efectiv activitate economică, unde contul bancar nu este considerat prioritar. Totuși, lucrul fără cont bancar vine cu limitări: nu poți încasa sume mari, colaborarea cu parteneri internaționali este dificilă, iar lipsa unui istoric bancar îngreunează accesul la finanțare. În comunitatea noastră de peste 60.000 de antreprenori, recomandăm ca, deși nu este obligatoriu, deschiderea unui cont bancar să fie tratată ca o investiție în transparență, eficiență și credibilitate”, a explicat consultantul de business.

„Cred într-o abordare de compromis: să încurajăm folosirea conturilor bancare, dar să păstrăm și opțiunea de plată cash către clienți, instituțiile statului sau furnizorii care acceptă numerar atâta timp cât antreprenorii își achită corect și la timp dările către stat si eliberează documentele necesare pentru client (facura, chitanta). Cash-ul nu trebuie demonizat, ci integrat într-un cadru fiscal corect și transparent”, a adăugat ea.

Cristian Bărcan, REGnet: Pe factură trebuie trecut contul firmei

„Este drept că, la înființarea unei firme, nu este obligatoriu să ai un cont bancar activ. Totuși, legea impune ca orice societate să depună capitalul social la o bancă (deci, implicit, să deschidă un cont bancar). Minimum 30% din valoarea capitalului social subscris trebuie depus în termen de maximum 3 luni de la înmatriculare, dar înainte de a desfășura orice operațiuni în numele societății – ceea ce înseamnă că nu poți emite facturi înainte de depunerea capitalului.

În plus, pe factură trebuie trecut contul bancar al societății. De aceea, este greu de înțeles cum ar putea exista 700.000 de companii fără cont bancar. Este posibil ca această cifră să includă și PFA-urile, unde titularul poate utiliza același cont pentru activitatea profesională și pentru uz personal.

În ceea ce privește cardul bancar, nu este obligatoriu să deții unul. Poți avea cont fără card atașat și să efectuezi plăți doar prin ordine de plată sau transferuri bancare, fără a utiliza plăți cu cardul”, a declarat pentru „Adevărul” Cristian Bărcan, fondator REGnet, companie românească specializată în servicii juridice și de înființare firme.

Nazare: Sute de mii de firme nu au cont bancar

Amintim că ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a afirmat joi, când a prezentat măsurile fiscale din pachetul 2, că aproape 700.000 de firme nu au cont sau card bancar, dar au datorii la stat care totalizează circa 1,7 miliarde de lei

„Instituim obligația ca persoanele juridice să dețină un cont bancar. Am constatat că 698.000 de companii nu au un card bancar. Nu au un card bancar. Nu au un cont în bancă și, bineînțeles, nici card Și am constatat că o mare parte din aceste companii au datorii la stat de peste 1.7 miliarde de lei. Ponderea companiilor care nu au relații cu nici o bancă și nu fac niciun fel de rulaj prin bani este extrem de mare dacă ne raportăm la numărul total de companii. Practic aproape jumătate din companiile active, dacă ne uităm bine, nu au un card bancar.

Pe această cale instituim obligația prin care persoanele juridice să dețină un cont în bancă. De asemenea, instituim obligația pentru bănci să deschidă cel puțin un cont pentru acele companii. Ca să avem vizibilitate și să avem o trasabilitate a plăților. Persoanele fizice, bineînțeles, sunt libere să folosească și cash și card. Nu există vreo obligație aici.

Dar dacă vorbim de persoane juridice și dacă vorbim de un cuantum atât de mare de companii care nu fac niciun fel de rulaj și nu avem niciun fel de vizibilitate asupra lor, acesta este un fapt extrem de îngrijorător pe care îl reglăm în acest fel”, a spus ministrul.

Capital social de 8.000 lei la înființarea unui SRL

Potrivit acestuia, în zona companiilor cu capital social 1 leu statul are foarte puţine posibilităţi de a recupera banii pe care acestea îi datorează, când aceste companii ajung în insolvenţă sau faliment.

„Propunem actualizarea cu rata inflaţiei a capitalului social iniţial de 200 de lei care nu a fost modificat niciodată din 90. Propunem stabilirea unui capital social minim de 8.000 de lei în cazul societăţilor de tip SRL. Banii care ajung în capital social sunt bani care pot fi cheltuiţi pentru companie. În acelaşi timp şi statul atunci când aceste companii ajung în insolvenţă, poate să recupereze”, a declarat Nazare.

Propunem actualizarea curata inflației a capitalului social, dar capitalul social inițial, cel de 200 de lei, care nu a fost modificat niciodată din 1990 până acum.

Nu se mai pot cesiona acțiuni acolo unde există datorii

„Vom sancționa penal cesionarea părților sociale deținute într-o societate comercială cu răspundere limitată, în situația în care societatea are obligații bugetare neachitate, iar cesionarea se dovedește că s-a realizat în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale. Vom închide acest capitol în care diverse firme erau vândute cu datorii, tocmai pentru a scăpa de datorie.

Nu se mai pot cesiona acțiuni acolo unde există datorii. Împreună cu UNRC și Ministerul Justiției am gândit un mecanism în care cei care cumpără o firmă sau vând o firmă, acolo unde nu sunt datorii, nu-i nicio problemă, dar acolo unde există datorii, trebuie să prezinte dovezi, fie că sunt plătite, fie să arate măsuri asiguratorii în privința acelor datorii, tocmai pentru a nu muta aceste datorii pe o firmă oarecare, după care firma să intre în activitate și după care noi să nu mai putem, statul să nu mai poată recupera nimic”, a spus ministrul.