Paradox: Gerul a scumpit gazele naturale, dar a ieftinit energia electrică. Explicațiile unui specialist
0Cererea mare de gaze naturale generată de gerul care a cuprins România a majorat considerabil prețul gazelor pe bursa de energie. Consumul zilnic de gaze a crescut în această perioadă cu 5% – pentru încălzirea populației, pentru CET-uri, pentru industrie, iar tranzitul de gaze către Republica Moldova cu 15%. Consumul orar la vârf de electricitate a sărit cu 7%, mai ales în zonele unde oamenii bagă în priză orice le ține casa caldă, fie că e soluție de avarie sau de disperare.
„Când vine gerul, România intră în modul de supravieţuire. Nu în modul de eficienţă, nu în modul de strategie, nu în modul de stat funcţional. Modul "Doamne-ajută şi să nu se strice nimic". Între 14 şi 18 ianuarie 2026, frigul a apăsat pe două pedale simultan: gazele şi electricitatea. Şi, ca de obicei, ţara a simţit instantaneu efectul. Consumul zilnic de gaze a crescut în această perioadă cu 5% - pentru încălzirea populaţiei, pentru CET-uri, pentru industrie, iar tranzitul de gaze către Republica Moldova cu 15%. Consumul orar la vârf de electricitate a sărit cu 7%, mai ales în zonele unde oamenii bagă în priză orice le ţine casa caldă, fie că e soluţie de avarie sau de disperare. În mod normal, acest "cocktail" înseamnă o singură concluzie: scumpiri. Pentru că, în România, energia nu e ieftină când e nevoie de ea. Şi atunci, pe fondul gerului, preţul gazului a început să urce. PZU (Piața pentru Ziua Urmatoare de pe bursa de energie OPCOM - n. red.) pentru gaze a crescut cu 13% din 14 ianuarie. Asta nu e "o fluctuaţie". E un semnal clar de alarmă: cererea a crescut brusc, presiunea pe aprovizionare s-a intensificat, iar capacităţile de import şi tranzit au devenit puncte nevralgice. Cu alte cuvinte, România a intrat în zona în care gazul devine resursă sub presiune, iar fiecare metru cub economisit începe să conteze financiar şi operaţional", a explicat expertul în energie Dumitru Chisăliţă, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).
Paradox: scumpirea gazului a dus la ieftinirea energiei electrice
Analiza AEI prezintă fenomenul paradoxal în care scumpirea gazului a dus la ieftinirea energiei electrice, deși, în mod obișnuit, prețurile ambelor tipuri de energie cresc.
„Această situație a declanșat automat un reflex, păstrarea gazului pentru consumatorii prioritari, fără a fi ars în centrale termoelectrice. Dacă ai alternative, când gazul e scump, nu îl transformi în electricitate, deoarec asta înseamnă facturi mai mari, importuri mai mari, dependență mai mare și, în final, vulnerabilitate.
Și totuși, în ianuarie 2026 apare fenomenul aparent „paradoxal”. În același interval în care gazul s-a scumpit, PZU la electricitate a scăzut cu 35%. Asta ar trebui să ridice sprâncenele oricui a trăit ultimii ani în Europa, unde regula a fost simplă și brutală: gaz scump = curent scump. Și nu doar scump, ci dureros de scump, cu economie lovită, industrie sufocată și populație pusă să aleagă între căldură și mâncare”, a explicat Chisăliță.
Ne-a salvat „eolianul”
Acesta a explicat că, pe 18 ianuarie, România a avut o fereastră rară de protecție.„ Nu pentru că guvernul a fost genial. Nu pentru că autoritățile au planificat magistral. Ci pentru că a bătut vântul și oferta ieftină a crescut masiv. Importurile au scăzut raportat la consum. Cărbunele a scăzut. Eolianul a crescut. Iar efectul esențial este unul pe care propaganda anti-eoliană îl ignoră intenționat: prețul electricității a coborât cererea a scăzut, oferta alternativă a fost suficient de mare ca să înlocuiască producția scumpă”, a explicat el, adăugând că, pe 18 ianuarie 2026 s-a produs ceea ce în termeni economici se numeşte „decuplare" între gaz şi electricitate. „Gazul s-a scumpit, curentul s-a ieftinit. Cererea a crescut la ambele forme de energii, dar piaţa de electricitate a primit o gură de vânt", notează specialistul.
Acesta a menţionat, totodată, că hidrocarburile folosite pentru producerea de energie electrică au scăzut la jumătate în noaptea de 17 spre 18 ianuarie, şi cu 25% în prima parte a zilei de 18 ianuarie.
Analiza AEI subliniază faptul că, în aceeaşi zi, s-au economisit circa 2,8 milioane mc de gaze, cu consumuri ridicate de gaze în România şi cantităţi importante de gaze tranzitate către Republica Moldova.
„Fără această "plasă" oferită de producţia eoliană, în România ar fi nevoie de până la 2,8 milioane mc/zi suplimentar, ceea ce ar fi putut împinge importurile plus tranzitul de gaze până la limite problematic de atins. Gazul neconsumat în România înseamnă mai multă stabilitate şi predictibilitate şi peste Prut. Asta e solidaritate energetică reală, nu postări pe reţele sociale. Concluzia este că România a câştigat pe două fronturi în acelaşi timp. A protejat consumatorii de electricitate de scumpire, a economisit o cantitate de gaz exact când gazul era scump şi a redus dependenţa de importuri într-un moment critic. Iar asta s-a întâmplat pentru că, în această zi, sistemul energetic a avut alternative. Aşa că întrebarea corectă nu este dacă energia eoliană "ne ajută". 18 ianuarie 2026 nu a fost doar o zi cu vânt. A fost o zi în care România a văzut, negru pe alb, cum arată un episod de securitatea energetică, nu improvizaţie, nu "merge şi-aşa", ci alternativă reală, ieftină şi disponibilă", subliniază Chisăliţă.
Reprezentantul AEI este de părere că, fără a nega rolul actual al energiei eoliene, acest scenariu trebuie tratat ca o temă strategică pentru viitor, pentru pregătirea unor măsuri de siguranţă: diversificarea surselor, rezerve de capacitate flexibilă, stocare de energie şi management inteligent al cererii, concomitent cu dezvoltarea „autonomiei energetice".
Ivan: Depozitele de gaze, pline în proporție de 59%
Depozitele de gaze ale României sunt pline în proporție de 59%, a afirmat luni ministrul Energiei, Bogdan Ivan, dând asigurări că țara noastră este departe de orice scenariu care ar însemna lipsă de energie sau eventualitatea unei defecțiuni sistemice a Sistemului Energetic Naţional.
„În momentul de faţă, astăzi am avut cel mai mare consum din această iarnă şi din ultimii patru ani, de 9.235 de MW instant, lucru care ne duce automat la o nevoie suplimentară de energie electrică. Suntem mobilizaţi atât cu Hidroelectrica, care se află într-o stare foarte bună, avem un mix energetic destul de stabil pentru faptul că producem aproximativ 1.000 MW şi din eolian. De asemenea, colegii de la Complexul Energetic Oltenia produc la maxim energie pe cărbune. Suntem într-o situaţie în care consumul de gaz a crescut foarte mult. Avem o creştere în medie, comparativ cu aceeaşi perioada anului trecut, de 14,5%.
Am atins pragul psihologic de 60 de milioane de metri cubi pe zi, consum, ceea ce ne duce automat la nevoia tot mai mare de a ne sincroniza pe tot ce înseamnă extragere din depozite şi din producţie, plus pentru a echilibra în anumite intervale zona de importuri.
Suntem în situaţia în care, astăzi, în depozitele noastre avem 59% grad de umplere la depozitele de gaze, suntem cu 10% peste media Uniunii Europene şi în situaţia în care, încă de astă-vară, în momentul în care am decis să umplem 100% în depozite se dovedeşte că a fost o decizie inspirată, pentru că astăzi, când avem aceste perioade de ger, putem să spunem că suntem pregătiţi pentru a face faţă oricăror provocări", a afirmat Ivan.
Potrivit ministrului de resort, această perioadă de ger va dura până miercuri, 21 ianuarie, iar Sistemul Energetic Naţional este pregătit la maximum, atât în raport cu producţia de energie electrică, cât şi cu cea de gaze naturale, transportul, distribuţia şi furnizarea.
Se încarcă comentariile...
