Orașul cu cele mai scumpe locuințe din lume vrea să transforme lagărele de carantină în apartamente

Orașul cu cele mai scumpe locuințe din lume, în care 7 milioane de oameni trăiesc înghesuiți, vrea să transforme lagărele de carantină în apartamente, potrivit CNN.

Orașul cu cele mai scumpe locuințe din lume FOTO Shutterstock

În spatele zgârie-norilor strălucitori și a caselor de mai multe milioane de dolari care au făcut din acest oraș cea mai scumpă piață imobiliară din lume se află o realitate paralelă mult mai puțin atractivă: una dintre cele aparent cele mai dificile crize imobiliare din lume.

În Hong Kong, unde o casă medie se vinde cu mult mai puțin de un milion de dolari – și chiar și un loc de parcare poate costa aproape un milion – dar unde peste 200.000 de oameni se confruntă cu așteptări de cel puțin jumătate de deceniu pentru locuințe publice subvenționate.

Acolo, unul din cinci oameni trăiește sub pragul sărăciei – definit în Hong Kong ca 50% din venitul mediu lunar al gospodăriei – și mulți numesc „acasă” o unitate subdivizată înghesuită sau chiar o „cușcă” într-un bloc de locuit dărăpănat.

Cauza problemei, potrivit guvernului orașului, este relativ simplă: o lipsă cronică de aprovizionare cu locuințe care nu poate satisface cererea a peste 7 milioane de locuitori înghesuiți.

CNN a întrebat guvernul din Hong Kong dacă veniturile sale din vânzările de terenuri și prime îi afectează politica de locuințe. Biroul de Dezvoltare a răspuns că „Guvernul este ferm hotărât să mențină o aprovizionare constantă și susținută cu terenuri printr-o abordare pe mai multe direcții pentru a satisface nevoile de locuințe și dezvoltare socio-economică ale comunității”.

În încercarea de a rezolva această problemă, mulți solicită acum autorităților să reutileze vastele tabere de carantină Covid pe care orașul le-a construit în timpul pandemiei pentru a izola sute de mii de oameni și care zac în prezent goale și nefolosite.

Lagărele de carantină conțin 40.000 de unități metalice

Lagărele de carantină au fost una dintre cele mai controversate măsuri anti-Covid din Hong Kong – alături de cel mai lung mandat de mască din lume și perioadele obligatorii de izolare hotelieră de până la trei săptămâni – și s-au opus la momentul construirii lor nu numai în rândul celor care au condamnat ceea ce vedeau ca fiind. cerințe draconice de carantină.

Autoritățile din Hong Kong nu au dezvăluit publicului cât costă rețeaua de unități de carantină. Dar factura totală a cheltuielilor pentru pandemie în ultimii trei ani a ajuns la 76 de miliarde de dolari (600 de miliarde de dolari HK), potrivit secretarului financiar al orașului. CNN a contactat biroul directorului executiv, Biroul de securitate, Biroul de sănătate și Biroul de dezvoltare cu privire la costurile construirii și gestionării acestor tabere de carantină.

Planurile de locuințe publice sunt de obicei supuse unor ani de birocrație, dar în cazul lagărelor de carantină, guvernul a reușit să „găsească” brusc în jur de 80 de hectare de teren și să construiască 40.000 de unități metalice prefabricate în câteva luni.

Brian Wong, de la think tank-ul local Liber Research Community, se numără printre cei care se întreabă de ce guvernul nu poate adopta o abordare la fel de rapidă și nu poate ocoli birocrația pentru a rezolva ceea ce el însuși a recunoscut că este o criză urgentă a locuințelor.

Guvernul nu ar vrea să renunțe la banii proveniți din vânzarea terenurilor

Wong și alții susțin că presupusa dependență a guvernului de veniturile din terenuri riscă să transforme locuințele într-o „problemă structurală” care nu poate fi „rezolvată în mod semnificativ”.

„Chiar dacă guvernul dorește să facă terenuri accesibile, nu vor face asta pentru că sunt prea multe în joc”, a spus Wong, care critică ceea ce el vede drept indecizie și inacțiune oficială, despre care spune că vine în detrimentul orașului. cei mai săraci oameni.

El consideră că taberele libere oferă un test de turnesol al hotărârii guvernului de a acționa și a cerut ca unitățile să fie reutilizate în locuințe sociale, argumentând că ar fi „foarte jenat dacă acele containere sunt lăsate libere sau irosite”.

CNN a întrebat guvernul din Hong Kong ce intenționează să facă cu fostele lagăre de carantină. A spus că își va anunța planurile „după ce se va lua o decizie”.

Mic, dar totuși dorit: un apartament de 64 mp costă 445.000 dolari

Doar trei din cele opt tabere de carantină și izolare construite special au fost utilizate efectiv; restul de cinci au fost puse în așteptare, deoarece ratele de vaccinare au crescut și numărul infecțiilor a scăzut.

Cea mai mare și poate cea mai infamă dintre tabere este Penny's Bay, un sit de lângă Disneylandul din Hong Kong, unde peste 270.000 de oameni au stat în aproape 10.000 de unități în timpul celor 958 de zile de funcționare care s-au încheiat la 1 martie. Un al doilea este situat lângă Terminalul de croazieră Kai Tak și un al treilea lângă un port de containere maritime. Restul sunt punctate de-a lungul periferiei de nord a orașului, lângă granița cu China continentală.

Măsurând aproximativ 60 de metri pătrați, fiecare unitate are aproximativ dimensiunea unui loc de parcare și conține o toaletă simplă, duș și pat. Doar unele au bucătărie.

Totuși, deși unitățile sunt spartane, mulți susțin că ar putea oferi o soluție temporară atractivă pentru cei care nu își permit chiriile mari ale orașului. În Hong Kong, conform datelor compilate de agenția imobiliară Centaline, chiar și „nano-apartamente” cu o suprafață de 64,5 de metri pătrați s-au vândut recent cu până la 445.000 de dolari – echivalentul a mai mult de 6.900 de dolari pe metru pătrat.

Francis Law, care a fost trimis la Penny’s Bay la sfârșitul anului 2022, a spus că, deși sunt simple, facilitățile sunt adecvate pentru a satisface nevoile de bază ale unei persoane și ar oferi o opțiune temporară atractivă celor aflați pe listele de locuințe publice.

„Dacă guvernul închiriază unitățile pentru aproximativ 2.000 USD până la 3.000 USD pe lună și aranjează o rută de autobuz către cea mai apropiată gară, cred că ar atrage mulți solicitanți, chiar dacă este departe de principalul cartier central de afaceri”, a spus el pentru CNN.

În timp ce unele dintre tabere au fost construite pe terenuri deținute de magnați locali și împrumutate guvernului, unii susțin că, deoarece unitățile sunt modulare și relativ ușor de demontat, ar putea fi mutate în locații mai permanente - dacă guvernul și-ar dori cu adevărat acest lucru.

Devin creativi

Alții au sugestii mai creative, inspirându-se din modul în care unele dintre unități au fost reutilizate temporar în timpul pauzelor din pandemie.

La un moment dat, unele dintre unitățile din Penny’s Bay au fost folosite pentru a susține un examen de admitere la universitate pentru elevii de liceu care erau contacte apropiate cu cazurile infectate; altă dată, tabăra a găzduit o mică secție de votare electorală.

Arhitectul Marco Siu din Hong Kong face parte dintr-un grup care solicită ca blocurile din Penny's Bay să fie transformate într-un centru temporar de sănătate și wellness, susținând că acest lucru ar necesita doar o reproiectare minimă și ar oferi autorităților opțiunea de redeschidere în cazul unui alt focar. întâmpla.

Zimmerman, de la Designing Hong Kong, a spus că terenul de lângă Disneyland ar putea fi folosit pentru a extinde parcul tematic sau poate fi reutilizat într-un oraș nou.

Rămâne de văzut dacă guvernul va ține cont de vreuna dintre aceste sugestii. Până acum a fost rezervat cu privire la intențiile sale.

Un purtător de cuvânt a declarat pentru CNN că „Analiza și studiul detaliat vor fi efectuate cu birourile și departamentele guvernamentale relevante. Planurile și aranjamentele viitoare vor fi anunțate după ce se va lua o decizie.”

Cu toate acestea, un purtător de cuvânt al Biroului de Dezvoltare a adăugat că unitățile de la Penny’s Bay și Kai Tak au fost „proiectate structural pentru un ciclu de viață de 50 de ani” și a confirmat că sunt proiectate pentru a fi „demontate, transportate și reutilizate în alte locații”.

Într-o declarație separată, Biroul de Dezvoltare a declarat că orașul s-a angajat să furnizeze terenuri „constante și susținute”.

„Pentru a-și asuma un rol de lider în aprovizionarea cu terenuri, guvernul s-a angajat într-o strategie solidă de aprovizionare cu terenuri pentru a satisface cererea și a construi rezerva de teren printr-o abordare pe mai multe direcții, inclusiv, de exemplu, dezvoltarea a două zone strategice de creștere, și anume noua aprovizionare a peste 3.000 de hectare de teren dezvoltabil în Metropola de Nord și recuperarea a 1.000 de hectare în largul Kau Yi Chau (insula); şi expediţia ritmului de reînnoire urbană.

„Așa cum s-a anunțat în bugetul 2023-2024, doar în ceea ce privește terenurile pentru locuințe private, vom asigura terenuri de o scară care aproape dublează față de perioada precedentă de cinci ani pentru construcția a nu mai puțin de 72.000 de unități de locuințe private în următorii cinci ani și să pună terenul la dispoziția pieței prin programele anuale de vânzare de terenuri și dezvoltări imobiliare feroviare.”