Analiză Nemții au ales România. Ce aduce investiția de jumătate de miliard de euro a Rheinmetall în industria locală de apărare

Investiția de jumătate de miliard de euro a Rheinmetall în fabrica de pulberi din România marchează un moment crucial pentru industria de apărare locală, considerată „cea mai importantă inițiativă de modernizare din istoria recentă”, potrivit analistului Adrian Negrescu. Proiectul nu doar că aduce capital și tehnologie, dar deschide și oportunitatea transformării României într-o platformă investițională pentru sectoare precum auto, logistică, IT, agricultură, tutun și chimie, cu sprijinul fondurilor din PNRR și programul SAFE.

Rheinmetall Victoria va produce 200 de tone de pulberi

Amintim că, gigantul german Rheinmetall va investi o jumătate de miliard de euro în fabrica de pulberi din România, în urma negocierilor purtate de premierul Ilie Bolojan și ministrul Economiei Radu Miruță cu CEO-ul companiei Armin Papperger.

Acordul vizează construirea unei noi fabrici de pulberi, în orașul Victoria, județul Brașov, care avea o capacitate de producție de aproximativ 60.000 de încărcături, respectiv 300.000 de încărcături modulare, ceea ce înseamnă una dintre cele mai mari capacități din lume pentru sisteme de artilerie. Se vor produce, de asemenea, 200 de tone de pulberi pentru nevoile locale, în special pentru calibrul de 120 de milimetri și pentru calibrele medii.

În ceea ce privește valoarea investiției, aceasta este de aproximativ jumătate de miliard de euro și va crea aproximativ 700 de locuri de muncă noi. Construcția fabricii începe în anul 2026, iar producția de aici va urma să fie livrată în 2 ani.

„Proiectul Rheinmetall este, fără îndoială, cea mai importantă inițiativă de modernizare a industriei de apărare românești din istoria recentă. Nemții au ales România”, a comentat analistul Adrian Negrescu.

„Vestea bună este că, dincolo de problemele din prezent, putem ieși din zona de irelevanță economică cu ajutorul celor 10 miliarde de euro din PNRR pe care trebuie să îi cheltuim în 2026 și a celor 17 miliarde de euro din programul SAFE.

România poate deveni o platformă investițională nu numai în zona industriei de armament ci și în zona logistică, în sectorul auto, industria IT, agricultură, în cea a tutunului și în industria chimică. Trebuie să evităm proiectele de tip ,,shaorma cu de toate” și să ne focusăm pe industriile care pot face exporturi, care pot aduce profit și care generează lanțuri economice pe orizontală.

Avem finanțare, există potențial, rămâne să fim capabili să dezvoltăm infrastructura necesară, inclusiv cea fiscală - facilități pentru investitorii greenfield. E o șansă nesperată pentru România”, a explicat analistul.

Cum facem însă să atragem și alți investitori? „Aici este marea problemă în condițiile în care datele statistice privind investițiile străine nou create arată o prăbușire a încrederii marilor companii în România. Dacă acum 10 ani intrau în România aprox. 3,5 mld. euro anual, în 2024 am atras investiții străine de numai 600 milioane euro și au ieșit din țară 12 miliarde de euro. Aici intervine cadrul economic stabil, mai ales cel fiscal și planurile autorităților în privința stimulării investițiilor de tip greenfield, mai ales în zona parcurilor industriale”, a declarat Negrescu pentru „Adevărul”.

„Trebuie stimulate investițiile”

Analistul a adăugat că România pierde puternic la capitolul atractivitate economică și „dacă politicienii noștri nu se vor trezi și vor lua măsuri de stimulare a investițiilor, riscăm să devenim irelevanți pe scena investițională regională”.

„Avem nevoie, în primul rând, de eliminarea taxelor aberante pe cifra de afaceri a marilor companii și a impozitului pe construcțiile speciale (taxa pe stâlp), două instrumente fiscale care au alunga investitorii din România. Mai avem nevoie de un cadrul fiscal bătut în cuie pentru următorii 4-5 ani cel puțin și de facilități de ordin fiscal și administrativ pentru cei care își fac curajul de a investi în țara noastră.

Măsurile pentru limitarea birocrației investiționale, pentru aprobarea mai rapidă a PUZ-urilor, facilități fiscale pentru dezvoltarea de lanțuri de business, pentru producție și crearea de locuri de muncă trebuie să se afle în prim-plan. Mai avem nevoie, de asemenea, de o revitalizare a ANOFM, instituție care ar trebui, de urgență, să organizeze cursuri de pregătire gratuite pentru joburile cerute de piața forței de muncă”, a explicat analistul.

Acordul cu Rheinmetall a fost renegociat în favoarea României

Premierul și ministrul Economiei au renegociat cu Rheinmetall fiecare pagină a acordului „în interesul statului român”.

În urma renegocierii, statul român a obținut avantaje suplimentare de peste 93 milioane euro:

• ⁠ ⁠jumătate din 47 milioane de euro – o finanțare europeană pentru cei doi parteneri (statul român și Reihnmetall), care era considerată anterior doar contribuția Reihnmetall și se acceptase zero pentru România;

• ⁠ ⁠⁠costurile pentru licență care erau 8%, au fost coborâte la 6%;

• ⁠ ⁠⁠chiria pe care România o primea pentru platformă era 6 milioane şi a urcat la 9.

Miruță: Producătorul german, obligat să se aprovizioneze din România

„Adițional, dar mai greu măsurabil în bani, am introdus obligația unui lanț de aprovizionare local, pentru firmele din România. Industria de apărare românească trebuie să fie dezmorțită prin astfel de proiecte, iar economia noastră să crească prin investiții pe orizontală, pe tot lanțul de aprovizionare. Și, extrem de important – în condițiile în care România are 49% în această asociere, pentru aspecte importante precum împrumuturi, vânzări, cedări de acțiuni, România are drept de veto”, afirmă ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Miruță.

Acesta a explicat ulterior că „suntem în situaţia în care producătorul german va fi obligat să implice furnizorii români” în planurile sale de aprovizionare. „Este pentru prima oară când am introdus o condiţie obligatorie de a implica furnizorii din lanţul de producţie local. Nu mai suntem în situaţia în care firmele din România să ceară să devină furnizori pentru o nouă fabrică. Suntem în situaţia în care producătorul german este obligat să implice aceşti furnizori, iar asta înseamnă o extindere a zonei economice, nu doar pentru zona de armament. Discutăm despre prelucrări metalice, despre zona petrochimică, despre mecanică fină. Sunt companii din România care analizează să-şi adapteze liniile de producţie pentru a putea fi furnizori pentru noua fabrică. Este un aspect pe care îl vom avea în vedere la absolut toate contractele pe care le vom face prin SAFE pentru perioada următoare. Este o dovadă că atunci când negociem serios, atunci când înţelegem nevoia mediului de afaceri local, reuşim să punem într-un contract condiţii care ajută mediul de afaceri", a explicat ministrul.

Totodată, astăzi la Palatul Victoria, au avut loc discuții despre cooperarea în cadrul programului SAFE.

„Rheinmetall-Victoria SA va fi, în acest moment, cea mai modernă companie din lume în domeniul producerii de pulberi cu bază dublă și triplă. Aceste pulberi sunt necesare în întreaga lume, cu precădere în Europa, pentru susținerea forțelor de apărare – inclusiv în România”, a declarat CEO-ul Rheinmetall, Armin Papperger.