Munca în străinătate nu mai aduce aceleași beneficii. Diaspora trimite mai puțini bani acasă: „Fac foamea”

Datele statistice privind banii trimiși de românii din străinătate în țară și remiterile muncitorilor străini din România către țările natale, publicate de BNR, arată că nu mai e atât de avantajos să muncești în străinătate la munca de jos, consideră economistul Andrei Caramitru.

Datele publicate de BNR arată că nu mai e atât de avantajos să muncești în străinătate. Foto arhivă

„Ohoho ce interesant. Vorbim despre migrație și diaspora cu cifre! BNR tocmai a publicat câți bani intră în țară din diaspora și câți bani sunt trimiși de aici de către străinii care lucrează aici”, a scris economistul pe pagina sa de Facebook.

El a enumerat câteva „chestii care m-au dat pe spate”:

Bani care intră - cam 1.5-2 miliarde de euro pe trimestru. Bani care ies - cam 0.4 miliarde. dar - noi avem diaspora de 5 milioane, în schimb avem emigranți doar vreo 150.000.

„Deci - per capita - trimit muuuult mai mulți bani nepalezii și asiaticii acasă decât dacii liberi din diaspora. Nu știu - dar poate rămân mai mulți bani în buzunar în RO decât dacă ești în vest cu munca de jos ????”, a scris Caramitru.

„Mare parte din banii care intră în România din diaspora vine de fapt din Germania și Anglia (aproape 75%). Din Italia si Spania (deși sunt ffff mulți acolo) nu intră mare lucru - vin la fel de mulți bani din diaspora din SUA (care e minusculă) ca din diaspora din Spania (care e huge). Explicație posibilă (văzând și rezultatul votului acolo) e ca diaspora noastră din Italia și Spania nu are bani nici până vis-a-vis. Ca fac foamea. Pe cifre - pare clar ca nepalezii de la noi o duc mai bine decât ei, în medie.

Cum - e inevitabil - va crește numărul de emigranți în RO - în timp banii care vin din diaspora vor fi neutralizați de banii trimiși de asiaticii noștri acasă la ei.

Concluzia - dacă muncești serios ca nepalez în România îți rămân în buzunar mult mai mulți bani decât dacă ești badanta sau șantierist în Italia și Spania”, a afirmat economistul.

BNR a publicat remiterile personale ale diasporei și muncitorilor străini din România

Banca Națională a României a transmis joi valorile indicatorului Remiteri personale, cu frecvență trimestrială, pe total și pe principalele 10 țări partenere, începând cu anul de referință 2013.

Indicatorul Remiteri personale cuprinde următoarele componente:

Transferurile lucrătorilor

Încasări - reprezintă sumele de bani transferate în țară de românii care lucrează în străinătate pe perioade mai mari de un an.

Plăți - reprezintă sumele de bani transferate în străinătate de persoanele străine care lucrează în România pe perioade mai mari de un an.

Remunerarea netă a salariaților

Încasări - reprezintă valoarea estimată a salariilor brute ale salariaților români care lucrează în străinătate pentru perioade sub un an din care este dedusă valoarea estimată a contribuțiilor sociale și a impozitelor pe salarii datorate de salariații români care lucrează în străinătate pentru perioade sub un an, respectiv valoarea estimată a bunurilor și serviciilor achiziționate de aceștia în țara gazdă.

Plăți - reprezintă valoarea estimată a salariilor brute ale salariaților străini care lucrează în România pentru perioade sub un an din care este dedusă valoarea estimată a contribuțiilor sociale și a impozitelor pe salarii datorate de salariații străini care lucrează în România pentru perioade sub un an, respectiv valoarea estimată a bunurilor și serviciilor achiziționate de aceștia în România.

Evoluția seriei trimestriale privind Remiterile personale în perioada 2013 – trim. II 2025 poate fi urmărită în graficele de mai jos: