„Motoarele” economiei mondiale abia acum intră în criză
0
Cele mai puternice state emergente din lume se confruntă anul acesta cu o încetinire dramatică a creşterii economice, care pune în pericol stabilitatea la nivel mondial.
În 2008, Wall Street-ul stătea să se dărâme, dar criza rămânea peste Atlantic. În 2011, Uniunea Europeană părea că nu va prinde sfârşitul anului fără ca măcar un stat să iasă din zona euro – de bunăvoie, cum doreau finlandezii, sau silit, cum se discuta în cazul Greciei, iar Statele Unite reveneau la creştere economică.
În tot acest timp, puternicele state BRICS (Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud) înregistrau creşteri economice la care ţările dezvoltate nu mai îndrăzneau măcar să viseze de ani buni. Acum, 2013 devine primul an în care criza economică mondială ajunge în BRICS. Scăderea exporturilor către Vest a fost cea mai dură lovitură, dar doar una dintre ele.
În contextul crizei, cererea din statele dezvoltate a scăzut într-o perioadă în care forţa de muncă din statele emergente cerea salarii mai mari pe fondul creşterii economice autohtone. Combinaţia a fost letală. Pentru a „ocoli” criza, statele BRICS au adoptat strategii diferite: China a investit masiv în proiecte de infrastructură, Rusia şi-a reformat legislaţia pentru a atrage investitori străini, Brazilia a mizat pe exporturi, India şi-a promovat forţa de muncă ieftină, iar Africa de Sud s-a axat pe dezvoltarea sectorului finanţe-bănci. Niciuna dintre aceste strategii nu a funcţionat după aşteptările guvernanţilor care le-au aplicat.
Brazilienii vor condiţii mai bune de viaţă
O scumpire echivalentă cu şapte eurocenţi a biletului de autobuz a scos în stradă 300.000 de brazilieni într-o noapte de luna trecută. A fost doar scânteia care a oferit societăţii ocazia pentru a-şi exprima nemulţumirile profunde faţă de guvern.
Brazilienii au încercat să-şi ofere un avantaj între exportatori prin devalorizarea forţată a monedei naţionale în raport cu alte valute. Statul a intrat practic într-o horă începută de chinezi, care au folosit acest mecanism ani la rând şi nici acum nu l-au abandonat complet. Pentru brazilienii de rând însă, asta a însemnat o creştere accentuată a ratei inflaţiei, care a ajuns în iunie la 6,7%, cu mult peste ţinta guvernului.
Încercând să contracareze inflaţia, banca centrală a majorat succesiv dobânda de politică monetare, care a ajuns acum la 8,5%, una dintre cele mai ridicate din lume. Singurul efect resimţit până acum de pe urma acestei strategii a fost adâncirea deficitului comercial (diferenţa dintre importuri şi exporturi) al statului.
Rusia devansează Germania
Chiar dacă actualul preşedinte Vladimir Putin anunţa acum trei ani, din postura de premier, cum va „deschide” Rusia pentru investitorii străini, privatizările de companii s-au făcut într-un ritm foarte lent.
Economia a continuat să crească datorită afacerilor cu petrol şi gaze, iar Rusia a urcat astfel pe al cincilea loc în topul celor mai mari economii, depăşind Germania, potrivit unui raport publicat marţi de Banca Mondială.
India, învinsă de propria monedă
Căderea aproape de necontrolat din ultimele două luni a rupiei, moneda naţională a Indiei, a tras în jos întreaga economie şi-aşa fragilă. Ritmul de creştere economică a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani, adică 4,8%.
De la începutul anului, rupia s-a depreciat cu 11,5% în faţa dolarului american, iar asta a dus rata inflaţiei la peste 10%. Cifrele slabe s-au reflectat în consumul intern – gospodăriile indiene au început să cumpere mai puţin şi să-şi anuleze vacanţele din cauza temerilor privind viitorul economiei.
China va avea cel mai prost an din 1990 încoace
Ritmul de creştere economică înregistrat de China în al doilea trimestru a fost iar sub aşteptările oficialilor de la Beijing, care şi-au revizuit în scădere ţinta pentru întregul an. În intervalul aprilie-iunie 2013, economia chineză a crescut cu 7,5%, sub ţinta oficială de 7,7% stabilită de Beijing.
Pentru întregul an, guvernanţii au scăzut ţinta la 7,5%, ceea ce ar reprezenta cel mai slab an din 1990 încoace pentru statul care ocupă acum locul al doilea în rândul celor mai mari economii din lume. Guvernanţii pun încetinirea pe seama strategiei de a reorienta economia dinspre exporturi şi manufacturi ieftine spre consum intern şi producţie cu valoare adăugată. Economiştii pun problemele Chinei pe seama deficienţelor majore din sistemul bancar, cauzate în primul rând de datoriile uriaşe ale guvernului, autorităţilor locale şi ale populaţiei.
„Discuţiile privind ritmul de creştere economică din China sunt inutile pentru că statul se află deja în crizî financiară, care nu poate decât să se agraveze dacă guvernul nu face ceva pentru a rezolva problema datoriei uriaşe”, explică Xia Bin, consilier guvernamental şi economist în cadrul Centrului pentru Cercetare şi Dezvoltare din cadrul Consiliului de Stat al Chinei.
În ultimii ani, temerile privind volumul mult prea ridicat de împrumuturi acordate de instituţiile de creditare din China au cauzat destabilitate în întregul sistem financiar din China. Pentru proiectele ambiţioase de dezvoltare a infrastructurii, mai multe municipalităţi din China au împrumutat aproximativ 1.500 de miliarde de dolari, pe care au reuşit să le ţină departe de ochii Beijingului şi care au ajuns acum la scadenţă.
CITEŞTE MAI MULTE
Ritmul de creştere economică înregistrat de China în al doilea trimestru a fost iar sub aşteptările oficialilor de la Beijing, care şi-au revizuit în scădere ţinta pentru întregul an. „Discuţiile pe tema ritmului de creştere sunt inutile pentru că statul chinez este deja în criză financiară, care nu poate decât să se înrăutăţească dacă guvernanţii nu rezolvă cumva problema datoriei uriaşe”, explică consilier economic al Guvernului de la Beijing.
Sfârşitul basmului pentru economia chineză?
Un castel din cărţi de joc, în care banii din credite cu garanţii dubioase au construit autostrăzi-suspendate şi oraşe-fantomă. Aşa este descrisă acum China, care s-a transformat peste noapte din motorul creşterii economice mondiale în principalul factor de risc, spun economiştii.
Bursele din China închid a doua zi consecutiv în scădere
Bursele din China şi-au continuat declinul şi marţi, iar fuga investitorilor a cauzat o scădere de 20% faţă de sfârşitul lunii mai.
„Fabrica lumii” începe să stea degeaba. Producţia din China scade pentru prima dată în 2013
Criza de creditare cu care se confruntă companiile din China şi problemele din sectorul bancar şi-au pus amprent asupra producţiei ţării. Pentru prima dată din noiembrie 2012, indicele managerilor de achizii - principalul indicator economic al activităţii industriale - se va contracta în iunie, sunt de părere economiştii.
Se clatină comunismul în China? Muncitorii învaţă să-şi ceară drepturile
Pasa proastă prin care trece economia chineză ameninţă pactul tacit dintre Partidul Comunist şi populaţie – chinezii acceptă restricţiile civice şi îngrădirea libertăţilor pentru locuri de muncă şi preţuri scăzute. Inflaţia ajunge la cote alarmante, iar mii de muncitori chinezi au învăţat să protesteze.
Piaţa imobiliară chineză, încă un pas spre prăbuşire
Preţurile locuinţelor au scăzut luna trecută în aproape jumătate dintre marile oraşe chineze, după ce oficialii de la Beijing au luat măsuri dure pentru a dezumfla bula imobiliară.
Începe sfârşitul pentru economia chineză?
Exporturile scad, creşterea economică a încetinit, iar piaţa imobiliară se clatină. PIB a crescut însă cu 8% în 2011. Are Beijingul motive să se îngrijoreze?
Se încarcă comentariile...
