INFOGRAFII Economia chineză va avea în 2013 cea mai scăzută creştere din ultimii 23 de ani. „China este deja în criză financiară”

Ritmul de creştere economică înregistrat de China în al doilea trimestru a fost iar sub aşteptările oficialilor de la Beijing, care şi-au revizuit în scădere ţinta pentru întregul an. „Discuţiile pe tema ritmului de creştere sunt inutile pentru că statul chinez este deja în criză financiară, care nu poate decât să se înrăutăţească dacă guvernanţii nu rezolvă cumva problema datoriei uriaşe”, explică consilier economic al Guvernului de la Beijing.

În intervalul aprilie-iunie 2013, economia chineză a crescut cu 7,5%, sub ţinta oficială de 7,7% stabilită de Beijing. Acesta a a fost al doilea trimetru consecutiv în care economia chineză a dezamăgit, după ce şi în primul trimestru avansul a fost mai mic decât estimările oficiale. 

Pentru a diminua impactul veştilor dezamăgitoare, guvernanţii au redus ţinta de creştere pentru întregul an de la 7,5% la 7%, a anunţat ministrul Finanţelor, Lou Jiwei, încă de săptămâna trecută. Ulterior, agenţia de ştiri Xinhua, controlată de stat, a revenit asupra ştirii şi i-a „corectat” estimările ministrului la „7,5%, în linie cu ţinta stabilită martie în parlament”. 

Dacă într-adevăr economia chineză va creşte anul acesta cu 7,5%, acesta va fi cel mai slab an din 1990 încoace pentru statul care ocupă acum locul al doilea în rândul celor mai mari economii din lume. Unii economişti estimează chiar o rată mai mică decât atât, iar ministrul de Finanţe a adăugat săptămâna trecută că „economia s-ar descurca foarte bine şi cu o creştere de numai 6,5%”.

Oficialii de la Beijing au încercat constant în ultimii doi ani să reducă impactul încetinirii ritmului de creştere economică, în primul rând prin astfel de declaraţii care anunţă că economia chineză este suficient de puternică chiar şi fără rate spectaculoase de creştere pentru a susţine populaţie care se extinde rapid. 

Guvernanţii pun încetinirea pe seama strategiei de a reorienta economia dinspre exporturi şi manufacturi ieftine spre consum intern şi producţie cu valoare adăugată. „Până în 2011, expresia baoba („protejaţi optul”) era mantra oficialilor de la premier în jos în ceea ce priveşte creşterea economică”, notează jurnaliştii publicaţiei britanice „Financial Times”. 

Cel mai slab an din 1990 încoace pentru economia chineză | Create infographics

Economiştii pun problemele Chinei pe seama deficienţelor majore din sistemul bancar, cauzate în primul rând de datoriile uriaşe ale guvernului, autorităţilor locale şi ale populaţiei. 

În ultimii ani, temerile privind volumul mult prea ridicat de împrumuturi acordate de instituţiile de creditare din China au cauzat destabilitate în întregul sistem financiar din China. Autorităţile au anunţat că vor acţiona pentru a combate fenomenul, iar efectele au început să se facă simţite în economia reală. Primul pas a fost majorarea dobânzii-cheie, care a declanşat o creştere a ratei dobânzii interbancare - cea la care băncile se împrumută între ele. Aceste împrumuturi sunt cele mai frecvente prin care băncile îşi asigură nivelul de lichiditate şi îşi achită scadenţele zilnice. 

„Companiile ne spun că dobânzile cresc de trei trimestre încoace, iar creditarea este în scădere”, explică pentru CNBC Leland Miller, preşedintele unui institut de cercetări economice privind China. 

„Împrumuturile nu mai ajung la întreprinderile mici şi mijlocii, nu ajung în economie”, spune Miller. 

La sfârşitul lunii trecute, nivelul dobânzii interbancare a ajuns la un nou record istoric, alimentând astfel temerile privind starea sistemului financiar din China. Costurile de finanţare tot mai ridicate la care se îmrumută băncile chineze reprezintă o consecinţă directă a politicilor aplicate de la începutul acestui an de banca centrală din Beijing, care acţionează în acest fel pentru a controla operaţiunile de creditare ale băncilor. 

Cum a evoluat datoria publică a Chinei în ultimii 10 ani | Infographics

Decizia Beijingului de a restricţiona creditarea vine ca urmare a volumului uriaş de împrumuturi acordat în anii de boom autorităţilor locale, dintre care multe au ajuns în situaţia de incapacitate de plată. Pentru proiectele ambiţioase de dezvoltare a infrastructurii, mai multe municipalităţi din China au împrumutat aproximativ 1.500 de miliarde de dolari, pe care au reuşit să le ţină departe de ochii Beijingului. 

Pentru proiectele ambiţioase de dezvoltare a infrastructurii, mai multe municipalităţi din China au împrumutat aproximativ 1.500 de miliarde de dolari, pe care au reuşit să le ţină departe de ochii Beijingului. 

„Discuţiile privind ritmul de creştere economică din China sunt inutile pentru că statul se află deja în crizî financiară, care nu poate decât să se agraveze dacă guvernul nu face ceva pentru a rezolva problema datoriei uriaşe”, explică Xia Bin, consilier guvernamental şi economist în cadrul Centrului pentru Cercetare şi Dezvoltare din cadrul Consiliului de Stat al Chinei. 

Principalii parteneri comerciali ai Chinei (mld. dolari) | Infographics

„Trebuie să găsim o modalitate pentru a lăsa bula să se spargă şi să ştergem pierderile pe care le avem deja cât de curând posibil pentru a evita o criză şi mai adâncă”, adaugă consilierul guvernamental. 

Economistul şi-a construit reputaţia de a se exprima liber într-o birocraţie comunistă cunoscută pentru opacitate, faptul că el, în calitate de consilier guvernamental, face aceste declaraţii arată că temerile Beijingului devin tot mai acute. Principala lor temere este reprezentată de costurile scadente ale proiectelor ambiţioase de infrastructură care au reuşit să ţină China la adăpost de criza economică globală. 

CITEŞTE MAI MULTE

Sfârşitul basmului pentru economia chineză?

Un castel din cărţi de joc, în care banii din credite cu garanţii dubioase au construit autostrăzi-suspendate şi oraşe-fantomă. Aşa este descrisă acum China, care s-a transformat peste noapte din motorul creşterii economice mondiale în principalul factor de risc, spun economiştii.

Bursele din China închid a doua zi consecutiv în scădere

Bursele din China şi-au continuat declinul şi marţi, iar fuga investitorilor a cauzat o scădere de 20% faţă de sfârşitul lunii mai.

„Fabrica lumii” începe să stea degeaba. Producţia din China scade pentru prima dată în 2013

Criza de creditare cu care se confruntă companiile din China şi problemele din sectorul bancar şi-au pus amprent asupra producţiei ţării. Pentru prima dată din noiembrie 2012, indicele managerilor de achizii - principalul indicator economic al activităţii industriale - se va contracta în iunie, sunt de părere economiştii.

Se clatină comunismul în China? Muncitorii învaţă să-şi ceară drepturile

Pasa proastă prin care trece economia chineză ameninţă pactul tacit dintre Partidul Comunist şi populaţie – chinezii acceptă restricţiile civice şi îngrădirea libertăţilor pentru locuri de muncă şi preţuri scăzute. Inflaţia ajunge la cote alarmante, iar mii de muncitori chinezi au învăţat să protesteze.

Piaţa imobiliară chineză, încă un pas spre prăbuşire

Preţurile locuinţelor au scăzut luna trecută în aproape jumătate dintre marile oraşe chineze, după ce oficialii de la Beijing au luat măsuri dure pentru a dezumfla bula imobiliară.

Începe sfârşitul pentru economia chineză?

Exporturile scad, creşterea economică a încetinit, iar piaţa imobiliară se clatină. PIB a crescut însă cu 8% în 2011. Are Beijingul motive să se îngrijoreze?