Mediul de afaceri acuză acțiuni de „mascare a unor interese economice”. Reacția Ministerului Economiei

Mediul de afaceri acuză acțiuni de „mascare a unor interese economice” legat de modul de departajare a companiilor selectate de Ministerul Economiei pentru a primi ajutor de stat.

Mediul de afaceri acuză acțiuni de „mascare a unor interese economice”

"Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), reprezentând firme cu capital românesc care desfăşoară activităţi de producţie, aduce în atenţia opiniei publice modul defectuos de gestionare a ajutoarelor de stat, care duce la pierderea încrederii în capacitatea ministerelor de a gestiona fonduri din bani publici", se menţionează în comunicat.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 959/2022 s-a instituit o schemă de ajutor de stat privind acordarea de granturi pentru investiţii destinate industriei prelucrătoare, apel de proiecte lansat de Ministerul Economiei. În cadrul apelului, care s-a închis la data de 16.12.2022, au fost depuse un număr de 81 de proiecte, dintre care 21 au obţinut punctajul maxim de 100 de puncte.

"Ghidul solicitantului prevedea în mod expres prezentarea unui plan de afaceri care "trebuie să reliefeze eficienţa economică a întreprinderii şi viabilitatea investiţiei pentru care se solicită sprijin financiar". În vederea departajării celor 21 de companii care au obţinut punctajul maxim, s-a avut în vedere numai criteriul de rentabilitate a cifrei de afaceri, fără ca acesta să fie considerat în contextul analizei "viabilităţii investiţiei", respectiv a capacităţii de absorbţie şi utilizare a ajutorului de stat de către firmele calificate", subliniază sursa citată.

Aceasta a dus, în opinia reprezentanţilor AOAR, la apariţia unor situaţii derizorii, pe baza informaţiilor publicate, care discreditează procesul de evaluare.

De exemplu, susţin reprezentanţii organizaţiei, una dintre companiile care a primit finanţare este o companie cu o cifră de afaceri pe anul 2021 de 5.100 lei, cu un profit de 541 de lei, având o rentabilitate a cifrei de afaceri de 90,29%. Această companie urmează să primească ajutor de stat şi să efectueze o "investiţie viabilă" cuprinsă între 26,25 milioane de euro şi 45 de milioane de euro.

Totodată, 6 din cele 8 companii câştigătoare au o cifră de afaceri sub 600.000 lei, iar cifra de afaceri medie a tuturor câştigătorilor este de 1,108 milioane lei (aproximativ 220.000 de euro). Fiecare dintre aceste companii urmează să primească ajutor de stat şi să efectueze "investiţii viabile" de câte 30 milioane de euro fiecare (valoare medie). Numărul total (cumulat) de angajaţi ai celor 8 companii câştigătoare este de 14, revenind la o medie de 1,75 angajaţi/companie câştigătoare, iar rentabilitatea medie pentru cele 8 companii câştigătoare este de 67,2% (atingând şi peste 90%, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Economiei), cu mult peste rentabilitatea firmelor cu activitate de producţie (situată, în medie, între 5,2% şi 17%), semnalează AOAR.

„Ajutorul de stat devine tranzacţionabil între agenţii economici

"Consultarea unor astfel de tabele de către cei care au făcut departajarea celor 21 de firme ar fi reprezentat o condiţie obligatorie şi ar fi evitat eliminarea firmelor cu activităţi reale în industria prelucratoare de către 'firme de apartament'. Ţine de un minim nivel de discernământ să realizezi că astfel de firme câştigă licitaţia, dar nu au experienţa şi resursele pentru realizarea unor investiţii de amploare şi nici capacitatea de absorbţie şi implementare de ajutoare de stat de până la de 200 de ori mai mari decât cifra lor de afaceri.

Cel mai probabil, ele sunt folosite pentru mascarea unor interese economice ale altor entităţi care nu vor sa apară public şi/sau care nu s-ar fi calificat şi vor face în perioadele următoare schimbarea de acţionariat (prin majorări de capital, împrumuturi convertibile făcute direct sau indirect etc). Altfel spus, ajutorul de stat devine tranzacţionabil între agenţii economici prin vehicule utilizate special pentru astfel de licitaţii", spun reprezentanţii AOAR.

Aceştia consideră că, prin ignorarea analizei planului de afaceri şi a "viabilităţii investiţiei" de către cei care au făcut departajarea, se pun bazele unei "pieţe secundare" pe care se vor tranzacţiona firme utilizate în scopul câştigării licitaţiilor pentru ajutorul de stat.

"Ele fac o concurenţă neloială companiilor cu activitate efectivă în industria prelucrătoare şi care au aplicat pentru aceste ajutoare de stat. Procedura de departajare a ajutoarelor de stat bazată strict pe rentabilitate, ruptă din contextul analizei viabilităţii, creează o situaţie fără precedent, defectuoasă, lipsită de transparenţă şi de raţiune economică. Gestionarea deficitară a ajutoarelor de stat va duce la pierderea încrederii în capacitatea ministerelor de a gestiona fonduri din bani publici", mai spun reprezentanţii asociaţiei.

AOAR consideră că, în acest context, se impune corectarea modului de departajare a celor 21 de companii, ţinând seama, în conformitate cu Ghidul solicitantului, de "viabilitatea planului de investiţii" şi de plauzabilitatea absorbţiei efective a ajutorului de stat de către aplicanţi.

Membrii AOAR solicită, de asemenea, ca toate companiile care au obţinut punctajul maxim de 100 de puncte şi au istoric de activitate şi cifre de afaceri compatibile cu nivelul ajutorului de stat cerut, să fie luate în calcul în vederea obţinerii finanţării. 

Cum se disculpă Ministerul Economiei

Ulterior, Ministerul Economiei a emis o informare în care explică modalitatea în care s-a făcut departajarea:

1. Procedura de înscriere, Ghidul solicitantului, precum și Hotărârea Guvernului nr. 959/2022 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind acordarea de granturi pentru investiții destinate industriei prelucrătoare au fost publicate în transparență înainte de a fi aprobate, entitățile interesate având posibilitatea de a transmite propuneri și observații. După analiză, multe din aceste propuneri și observații au fost preluate.

• Precizăm că AOAR nu a făcut niciun demers în etapa de consultare, ci a comunicat doar disponibilitatea de a participa la sesiunile de evaluare a dosarelor, însă conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 959/2022 doar Ministerul Economiei, în calitate de inițiator și furnizor al ajutorului de stat se ocupă de selecția și evaluarea cererilor de finanțare.

2. Obiectivul esențial, strategic, al programului este dezvoltarea industriei prelucrătoare românești.

• Prin urmare, criteriile de selecție sunt menite să promoveze, să susțină investițiile în noi companii de producție. Astfel, ajutorul de stat este acordat pentru realizarea de investiții inițiale sau pentru o investiție inițială în favoarea unei noi activități economice. Sunt considerate eligibile investițiile în active corporale și necorporale, costurile salariale estimate care rezultă din crearea de noi locuri de muncă, calculate pe o perioadă de doi ani. De altfel, conform Ghidului solicitantului, până la data de 1 iulie a anului următor finalizării investiţiei, respectiv realizării ultimei plăţi a ajutorului de stat aprobat, după caz, începând cu anul 2023, întreprinderea prezintă Ministerului Economiei un raport auditat de către un auditor autorizat care va certifica faptul că în urma implementării investiţiei întreprinderea realizează activitatea care a fost finanţată prin proiect.

3. Numărul angajaților sau dimensiunea cifrei de afaceri analizate punctual, la momentul licitației, reprezintă doar elemente care definesc startul evaluării dosarelor, dar relevant este angajamentul propriu asumat pentru investiția ce urmează să fie realizată.

4. Schema de ajutor de stat s-a bucurat de un foarte mare interes din partea industriei. Au fost depuse 97 de cereri de finanțare și nu 81, cum eronat enunță AOAR.

5. Toate cererile de finanțare au intrat în aceeași grilă de evaluare, fiind analizate în mod obiectiv, exact așa cum impune legea pentru a asigura corectitudinea deplină a selecției.

6. Cele 8 companii câștigătoare au asumat investiții proprii totale de 2,1 miliarde de lei, adică de peste 430 de milioane de euro. Pentru realizarea acestor investiții statul asigură, în plus, sub forma grantului pentru industria prelucrătoare, încă 984 de milioane de lei.

• În esență, la fiecare 2 euro investiți de investitorul privat, statul acordă încă un euro. Și, lucru foarte important, statul român nu acordă acest ajutor de stat decât pe măsura realizării efective a investiției! Mai mult, potrivit Ghidului solicitantului, cheltuielile solicitate în cadrul cererilor de plată trebuie să fie susținute de documente justificative care să dovedească faptul că acele cheltuieli au fost angajate și plătite, în caz contrar acestea nu se decontează.

• Totodată, potrivit art. 27 din Hotărârea Guvernului nr. 959/2022 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind acordarea de granturi pentru investiții destinate industriei prelucrătoare:

„Ministerul Economiei, în calitate de furnizor al ajutorului de stat, îşi rezervă dreptul de a verifica oricând la fața locului, notificând în prealabil, în perioada implementării și monitorizării investiției și locurilor de muncă nou-create, veridicitatea și conformitatea documentelor privind realizarea investiției și conformitatea documentelor privind realizarea investiției și achitarea costurilor eligibile aferente locurilor de muncă nou create”.

7. În concluzie, schema de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare este menită structural să aducă noi investiții pentru dezvoltarea economiei naționale.

• Datorită interesului crescut din partea industriei, așa cum a fost comunicat deja oficial, începând de anul viitor Ministerul Economiei ia în calcul majorarea resurselor alocate la 500 de milioane de euro/anual.