Master Planul General de Transport a fost adoptat de Guvern, iar CNADNR se „sparge“ în CNIR şi CNAIR

Executivul a adoptat, în şedinţa de miercuri, 14 septembrie, Master Planul, General de Transport, documentul strategic în baza căruia vor fi prioritizate şi finanţate proiectele de infrastructură.

Master Planul prevede construcţia a 6.800 de kilometri de drum, dintre care 1.500 de kilometri de autostradă şi 1.300 de kilometri de drumuri expres, precum şi modernizarea a 5.000 de kilometri de cale ferată, 15 aeroporturi şi 32 de porturi.

Anunţul a fost făcut la finalul şedinţei de Guvern de către ministrul Transporturilor, Sorin Buşe.

Buşe: Master Planul „securizează proiectele“

„Masterplanul analizează obiectivele majore ale sistemului naţional de transport şi constituie un instrument strategic de planificare a investiţiilor majore pentru obiectivele de transport la scară naţională.
Masterplanul securizează practic construcţia a peste 6.800 de kilometri de drum, din care peste 1.500 de km de autostradă şi peste 1.300 de kilometri de drum expres“, a spus ministrul Sorin Buşe.

Buşe a precizat că în masterplan sunt cuprinse şi măsuri pentru modernizarea a 5.000 de kilometri de cale ferată, a 12 aeroporturi şi a 32 de porturi.

Acest Master Plan este o condiţie ex-ante pentru accesarea de fonduri europene în transporturi şi infrastructură.

Potrivit documentului, vor fi cumpărate şi noi echipamente necesare infrastructurii din România.

Plan separat pentru prioritizarea proiectelor

Masterplanul va avea ataşat şi un plan separat de implementare a proiectelor, care va defini programul de eşalonare a investiţiilor.

Masterplanul a fost elaborat în colaborare cu instituţiile europene, a mai precizat ministrul Transporturilor.

La nivelul autorităţilor au avut loc dezbateri, în ultimul an, în legătură cu forma în care ar trebui aprobat documentul. În timp ce unii decidenţi au propus aprobarea unei Hotărâri de Guvern, alţii au înclinat spre un proiect de lege trimis de către Guvern spre aprobare în Parlament, pentru a reduce riscul unor modificări după intrarea în vigoare.

În 15 martie, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Marcel Boloş susţinea că Guvernul va aproba un proiect de lege pe care îl va trimite în Parlament, însă ulterior autorităţile preferat să realizeze un proiect de Hotărâre de Guvern.

În iunie 2016, proiectul de HG pentru aprobarea Masterplanului General de Transport a fost lansat în dezbatere publică, în cadrul Comisiei de Dialog Social.

Masterplanul cuprinde proiectele de infrastructură care trebuie realizate până în 2030. În următorii 15 ani, România îşi propune investească 43,5 miliarde de euro în infrastructură.

Începe restructurarea CNADNR

Guvernul a aprobat şi reorganizarea CNADNR în două noi companii, dintre care Compania Naţională de Investiţii Rutiere (CNIR), nou-înfiinţată, se va ocupa de proiectarea şi construcţia de autostrăzi, drumuri expres şi naţionale, iar Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), fosta CNADNR, se va ocupa de închiderea actualelor şantiere şi de întreţinerea drumurilor construite în România.

„Se înfiinţează Compania Naţională de Investiţii Rutiere SA (CNIR), o companie distinctă pentru gestionarea infrastructurii rutiere, iar CNADNR se transformă în CNAIR, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere“, a anunţat ministrul Transporturilor, Sorin Buşe.

Atribuţiile CNIR

Noua companie CNIR va începe să funcţioneze efectiv din 2017 şi se va ocupa de construcţia, proiectarea, reabilitarea, modernizarea şi repararea autostrăzilor pe perioada de garanţie tehnică, va construi drumuri expres, naţionale, variante de ocolire, va executa lucrări în regie proprie şi va asigura dezvoltarea infrustructurii, precum şi concesionarea spaţiilor de servicii.

În atribuţiile CNIR vor intra proiecte precum Centura sud Bucureşti, autostrada Sibiu-Piteşti, autostrada Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni.

CNIR va avea drept obiect principal de activitate proiectarea, construirea şi repararea pe perioadele de garanţie tehnică a autostrăzilor până la data predării către CNAIR.

Compania ar urma să se ocupe şi de proiectarea şi construirea de drumuri expres, drumuri naţionale şi centurile oraşelor.

CNIR va face şi unele lucrări în regie proprie şi va încasa lunar de la CNAIR 15% din rovignetă şi din tarifele de trecere a podurilor. Compania se va ocupa şi de concesionarea spaţiilor de servicii situate de-a lungul autostrăzilor şi a drumurilor expres.

Remuneraţia brută minimă pentru funcţiile de bază, din cadrul CNIR, este de 2,97 ori salariul minim pe economie, care este în prezent de 1.250 lei, ceea ce va însemna o sumă de 3.712 lei.

Remuneraţia brută minimă pentru funcţiile conexe sau de suport, nivel debutant, din cadrul CNIR, va fi de 1,782 ori salariul minim pe economie, adică 2.228 lei. La nivel de director, salariul maxim brut lunar poate ajunge la circa 36.400 lei.

Capitalul social iniţial al CNIR este în valoare de 50 milioane lei şi este subscris integral în numerar de statul român în calitate de acţionar unic care va controla compania prin Ministerul Transporturilor.

Capitalul social este divizat în cinci milioane de acţiuni cu o valoare nominală de 10 lei fiecare, deţinute în totalitate de Ministerul Transporturilor.

”Un procent de maxim 15% din valoarea acţiunilor deţinute de statul român în capitalul social al CNIR poate fi tranzacţionat la bursă sau poate fi vândut în mod direct către instituţiile financiare internaţionale cu aprobarea Adunării Generale a Acţionarilor”, se arată în proiect.

CNIR se poate privatiza, statul având opţiunea de a păstra pachetul majoritar de acţiuni. Compania va fi condusă de un consiliu de admnistraţie format din 7-9 membri, cu mandat de patru ani.

Atribuţiile CNAIR

Vechea CNADNR - CNAIR - se va ocupa de întreţinerea drumurilor naţionale şi de autostrăzi, dar va încheia şi şantierele deschise în acest moment, oricare ar fi ele.

„În momentul în care aceste autostrăzi vor fi finalizate se va decide ce se va întâmpla cu angajaţii care lucrează la aceste proiecte, având în vedere că de construcţie şi proiectare se va ocupa cealaltă companie“, a precizat ministrul.

CNAIR va prelua toate drepturile şi obligaţiile CNADNR, care reies din contractele deja încheiate şi din litigiile aflate în desfăşurare.

Compania de administrare se va finanţa din venituri proprii, fonduri externe nerambursabile, credite interne şi externe contractate în nume propriu şi alocaţii de la bugetul de stat. CNAIR se va ocupa de colectarea tarifului de utilizare şi de trecere pe reţeaua de autostrăzi, drumuri expres şi drumuri naţionale.

CNAIR se va ocupa de proiectarea, repararea, administrarea, întreţinerea şi exploatarea drumurilor din România şi va finanţa proiectele aflate în administrare la data intrării în vigoare a ordonanţei, inclusiv exproprieri potrivit prevederilor legale în vigoare pentru proiectele pe care le are în implementare.

CNADNR, o companie-mamut, cu bugete de miliarde de lei în fiecare an, este în vizorul procurorilor anticorupţie şi a corpului de control al premierului, din cauza mai multor suspiciuni legate de nereguli.

Motivele reorganizării

Pricipalul motiv pentru reorganizarea companiei este întârzierea implementării proiectelor de infrastructură finanţate din fonduri europene.

„Întârzierea implementării proiectelor de infrastructură de transport transeuropeană are impact direct asupra pierderii de sume alocate României prin Programul Operaţional Infrastructură Mare, context care impune reglementarea unor măsuri pentru diminuarea acestei categorii de risc“, se arată în motivarea publicată de minister.