Surpriza anului în infrastructură: Master Planul General de Transport va fi adoptat prin Hotărâre de Guvern

0
0
Dezvoltarea infrastructurii este descrisă în detaliu în Master Planul General de Transport
Dezvoltarea infrastructurii este descrisă în detaliu în Master Planul General de Transport

Ministerul Transporturilor anunţă că a promovat proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea documentului strategic Master Planul General de Transport al României (MPGT), actul aflându-se în prezent pe circuitul de avizare interministerială, după care va fi aprobat de Guvern în cel mai scurt timp.

Reamintim că, la începutul acestui an, una dintre priorităţile de pe agenda Guvernului a fost adoptarea în Parlament a MPGT. Acum, potrivit unui comunicat al Ministerului Transporturilor, „adoptarea MPGT devine esenţială pentru accesarea fondurilor structurale şi asigurarea continuităţii finanţării din partea Uniunii Europene“.

Angajamentele trebuie respectate la termen

Necesitatea elaborării Master Planului General de Transport, instrument de lucru prin care să se analizeze situaţia existentă şi să se stabilească nevoile de dezvoltare şi de prioritizare pe baze economice solide, proiectele de infrastructură de transport la nivel naţional, se impune ca o condiţionalitate ex-ante a finanţărilor din cadrul Programului Operaţional Infrastructura Mare (POIM).

„Asigurarea respectării la termen a prevederilor şi angajamentelor statului român referitoare la îndeplinirea condiţionalităţilor ex-ante în raporturile cu Comisia Europeană presupune garantarea unui cadru normativ predictibil şi coerent care să creeze condiţiile pentru îndeplinirea angajamentelor sus menţionate“, se menţionează în comunicat.

Astfel, se oferă continuitate actului de administrare a fondurilor europene în domeniul infrastructurii de transport.

Modelul Naţional de Transport

Acest document strategic are ca instrument de decizie Modelul Naţional de Transport care utilizează date de natură economică, demografică şi de transport pe baza căruia se determină prognozele de trafic pentru toate modurile de transport la nivelul unui proiect de infrastructură oferind date pentru fundamentarea analizei cost-beneficiu în vederea prioritizării proiectelor.

Pe lângă proiectele de construire şi modernizare a infrastructurii, în Master Planul General de Transport sunt prevăzute şi proiecte de îmbunătăţire a serviciilor pentru toate modurile de transport:
- achiziţionarea de material rulant nou pentru calea ferată
- achiziţionarea navelor de dragaj sau intervenţie în sectorul naval
- achiziţionarea echipamentului de siguranţă şi securitate în domeniul aerian
- achiziţionarea echipamentelor IPS pe sectorul rutier.

Sibiu-Piteşti şi Comarnic-Braşov, gata în 2022

Documentul prevede anul 2022 ca termen de finalizare a autostrăzii Sibiu-Piteşti, în lungime de 116,60 kilometri, valoarea estimată a acesteia ridicându-se la 1,674 miliarde euro. Tot în anul 2022 este preconizată finalizarea autostrăzii Comarnic-Braşov, de 58 de kilometri, cu o valoarea estimată de circa 998 de milioane de euro.

Cu doi ani mai devreme, în 2020, trebuie dată în folosinţă autostrada Tg. Neamţ - Iaşi - Ungheni, cu o lungime de 135 de kilometri şi o valoare estimată de circa 1,130 milioane de euro, iar anul viitor ar trebui să se deschidă traficului autostrada Suplacu de Barcău - Borş (+ Oradea), cu o lungime de 74,5 kilometri şi o valoare estimată de 304,43 milioane de euro.

Documentul mai prevede şi construcţia de drumuri expres, termenul cel mai apropiat fiind cel extinderii la patru benzi a Centurii Sud Bucureşti, respectiv 2018.

Pe calea ferată, cu 160 km/h

În ceea ce priveşte sectorul feroviar, Master Planul urmăreşte eficientizarea acestuia, creşterea atractivităţii transportului pe calea ferată prin îmbunătăţirea condiţiilor de deplasare prin modernizarea reţelei feroviare naţionale şi prin dezvoltarea serviciilor feroviare.

Astfel, sunt prevăzute, printre altele, finalizarea lucrărilor începute la calea ferată şi demararea de altele noi, precum şi modernizarea căilor ferate pentru viteze de 160 kilometri/oră.

Mai mulţi pasageri în avioane şi vapoare

În sectorul naval se doreşte creşterea volumelor de mărfuri şi pasageri transportaţi pe apă, prin dezvoltarea infrastructurii portuare şi a rutelor pe Marea Neagră, pe Dunăre şi pe canalele navigabile.

O creştere a numărului de pasageri şi a volumelor de mărfuri transportate se urmăreşte şi în sectorul aerian, prin dezvoltarea infrastructurii aeroportuare şi realizarea de noi legături naţionale şi internaţionale.

În acest sens, documentul propune dezvoltarea infrastructurii aeroportului Bucureşti - Henri Coandă, dezvoltarea infrastructurii aeroporturilor internaţionale, un program de eficientizare a serviciilor aeriene şi de reînnoire a flotei de aeronave a companiei Tarom, dar şi creşterea siguranţei şi securităţii aeriene prin achiziţia de echipamente şi instrumente specifice.

Doi ani de dezbateri şi controverse

În procesul de definitivare a MPGT, încă din 2014, au avut loc o serie de consultări desfăşurate cu societatea civilă.

După parcurgerea primei etape au fost iniţiate discuţii cu reprezentanţii Comisiei Europene pentru definitivarea acestui document. MPGT a fost agreat de Comisia Europeană.

Totodată, documentul a fost prezentat comisiilor de specialitate de la nivelul Parlamentului României.
În iunie 2016, Proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea documentului strategic Master Planul General de Transport al României a fost supus consultării publice şi dezbaterii în cadrul Comisiei de Dialog Social.

Master Planul General de Transport al României este documentul care stabileşte principalele direcţii de dezvoltare ale infrastructurii de transport din România, pe toate modurile de transport: rutier, feroviar, naval, aerian şi multimodal.

Master Planul reprezintă cadrul general de dezvoltare, sursele de finanţare, strategia de implementare a proiectelor, precum şi asigurarea activităţii de întreţinere şi reparaţii curente pentru infrastructura de transport naţional până în anul 2030.

Economie


Ultimele știri
Cele mai citite