Majorarea pensiilor și a salariilor poate crește deficitul fiscal la 8%

Consiliul Fiscal (CF) avertizează că deficitul bugetar poate depăși 7% din PIB la finele anului și există riscul să ajungă la 8%, din cauza majorărilor de pensii și salarii.

Deficitul fiscal ar putea ajunge chiar și la 8%, față de 5% estimat. Foto 123 RF

„Execuţia bugetară pe primele şase luni ale anului 2024 a consemnat un deficit de 3,6% din PIB, cu aproape 1,3 pp mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, determinat de creşterea accentuată a cheltuielilor bugetare, care a fost parţial contrabalansată de dinamica peste aşteptări a veniturilor bugetare. Evaluarea CF de la momentul opiniei asupra proiectului de buget plasa deficitul cash pe anul în curs în jurul valorii de 6,4% din PIB.

Pornind de la execuţia bugetară pe primele şase luni şi alte date, CF consideră că deficitul va depăşi probabil 7% din PIB în acest an, existând riscul să se îndrepte către 8% din PIB. Aceasta şi deoarece noua lege a pensiilor şi creşterile salariale acordate în sectorul public vor genera costuri suplimentare în a doua jumătate a lui 2024, iar sezonalitatea execuţiei bugetare este caracterizată de concentrarea unor categorii de cheltuieli în ultimele luni ale anului”, susține Consiliul Fiscal, în raportul său anual.

E nevoie de reforme fiscale și de o colectare mai bună

CF mai susține că, în lipsa unor politici concrete de consolidare fiscal-bugetară, care să ducă la creșterea gradului de colectare și venituri suplimentare la buget, România va înregistra un deficit mai ridicat și în anii 2025-2027.

„Prin reforme fiscale şi pe piaţa muncii, precum şi printr-o colectare mai bună, România ar putea avea venituri fiscale sensibil peste 30% din PIB la orizontul anilor 2027-2028, un asemenea nivel fiind necesar de atins, având în vedere provocări actuale şi viitoare. Implementarea unui plan multianual de consolidare fiscală şi utilizarea eficientă a fondurilor europene puse la dispoziţia României constituie bazele unei ajustări graduale, care să minimizeze costurile economice şi sociale asociate şi să impulsioneze o creştere economică sustenabilă”, se mai arată în raport.