Inspecţia Muncii, amenzi de peste 1,3 milioane de euro în urma controalelor din ultimele luni. Ce dezavantaje aduce munca „la negru” sau „la gri”

Foto: Facebook

Inspecţia Muncii a dat amenzi de peste 1,3 milioane de euro pentru munca nedeclarată, în urma unor controale realizate în perioada 28 ianuarie - 3 martie 2022.

„Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă, a desfăşurat, în perioada 28.01 - 03.03.2022, acţiuni de control în urma cărora s-au aplicat amenzi în valoare de 12.680.600 lei pentru nerespectarea prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi al securităţii şi sănătăţii în muncă. Au fost aplicate 6.337 avertismente şi au fost dispuse 16.104 măsuri de remediere a neconformităţilor constatate.”, transmit reprezentanţii IM.

Potrivit acestora, în luna februarie, au fost identificate 729 persoane desfăşurând muncă nedeclarată, dintre acestea 567 nu aveau întocmit contract individual de muncă; 104 nu aveau contract individual de muncă transmis în Revisal, 12 persoane prestau activitate având contractul de muncă suspendat, iar 46 persoane prestau activitate în afara programului de lucru din contractul part-time.

„Numărul mare de persoane depistate în situaţii de muncă nedeclarată, pentru care au fost sancţionaţi 254 de angajatori cu amenzi în valoare totală de peste 1.300.000 de euro, ne îngrijorează şi ne determină să intensificăm controalele în sectoarele cu incidenţă mare a acestui fenomen negativ pentru societate. Îmbunătăţirea cooperării dintre Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Inspecţia Muncii reprezintă un obiectiv asumat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în contextul reformelor politicii fiscale, ca premisă pentru creşterea veniturilor fiscale şi reducerea decalajului fiscal la TVA", a spus Dantes Nicolae Bratu, inspector general de stat.

El a arătat că, prin protocolul de cooperare încheiat între Inspectia Muncii şi ANAF, au fost create premisele organizării unor activităţi pe coordonatele unor planuri comune de acţiune. Astfel, în contextul necesităţii utilizării judicioase a resurselor instituţionale, acţiunile vor viza contribuabili selectaţi în baza unor criterii de risc, iar relevanţa acestor criterii va fi testată în cadrul unor controale realizate la contribuabili selectaţi prin eşantionare.

„Astfel, câteva dintre activităţile ce urmează a fi desfăşurate în baza planurilor comune de acţiune vor consta în: stabilirea unui eşantion de contribuabili reprezentativi din perspectiva riscului la conformare, pe baza analizelor de risc realizate asupra informaţiilor/datelor disponibile, notificarea contribuabililor selectaţi cu privire la principalele obligaţii ce le revin pe linia utilizării forţei de muncă şi a consecinţelor nerespectării acestora, urmată de demararea controalelor la nivel naţional la un eşantion reprezentativ de contribuabili dintre cei selectaţi şi notificaţi. Pentru prima etapă, avem în vedere iniţierea unor acţiuni pilot la nivelul Municipiului Bucureşti şi judeţului Ilfov, la contribuabili selectaţi", a mai spus Bratu. 

Conform datelor transmise recent de IM,  munca „la negru” sau „la gri” aduce cu sine doar dezavantaje pentru salariat. 

Astfel, persoana care acceptă să presteze muncă nedeclarată sau subdeclarată va fi privată de următorele lucruri:

- nu beneficiază de vechimea în muncă şi în specialitate, deci nici de sporuri salariale determinate de vechime;

- nu beneficiază de indemnizaţie de şomaj şi indemnizaţie de sprijin;

- nu va primi pensie pentru limită de vârstă, anticipată, de invaliditate sau de urmaş, dar nici ajutoare de boală, de deces sau indemnizaţie de boală;

- nu va beneficia de reducerea normei de timp ca urmare a condiţiilor de muncă şi nici nu va avea dreptul la concediul legal de odihnă plătit sau la alte concedii reglementate legal pentru evenimente deosebite (căsătorii, deces, naşterea unui copil în familie);

- nu va beneficia de asistenţă medicală gratuită, medicamentaţie gratuită sau compensată; 

- nu este asigurat pentru riscuri previzibile şi imprevizibile cum sunt: invaliditatea, accidentele de toate felurile, bolile, maternitatea, decesul;

- nu are dreptul la concediu medical şi indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii, boli profesionale şi accidente de muncă; 

- nu beneficiază de prestaţii şi asistenţă pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă precum: indemnizaţia pentru trecerea temporară în altă muncă, indemnizaţia pentru reducerea timpului de muncă şi pentru carantină, ajutoare pentru diferite proteze, tratament balnear gratuit sau parţial gratuit şi reabilitare profesională; 

- nu va primi indemnizaţia pentru maternitate (concediu pre şi post-natal), indemnizaţie pentru creşterea copilului, pentru îngrijire de până la 2 ani sau pentru îngrijirea copilului bolnav;

- nu primeşte diurna pentru deplasare şi detaşare şi indemnizaţia de transport şi de transfer; 

- nu are dreptul la cursuri gratuite de calificare, recalificare şi reconversie profesională şi nici dreptul la asociere în sindicate şi la negocierea contractului colectiv de muncă;

- nu primeşte tichete de masă, nu poate contracta un credit bancar.