Ce spun oficialii Armatei despre pregătirea de război testată în București. „Mobilizarea va include și diaspora”
0Ministerul Apărării a prezentat concluziile exercițiului MOBEX București-Ilfov 25, care a testat nivelul de pregătire a populației, economiei și teritoriului pentru situații de apărare. Deși prezența rezerviștilor a fost ridicată, oficialii au admis că sunt necesare modificări legislative și investiții serioase în infrastructura de instruire. Explicațiile oficialilor din Armată au venit pe fondul unui val de critici din societate, unde tot mai multe voci pun sub semnul întrebării modul în care autoritățile gestionează comunicarea și mobilizarea civilă în contextul actualei situații geopolitice.
Exercițiul MOBEX București-Ilfov 25: lecțiile unui test național de pregătire pentru apărare
Ministerul Apărării Naționale a organizat o conferință de presă pentru a prezenta rezultatele exercițiului de mobilizare MOBEX București-Ilfov 25, desfășurat între 13 și 20 octombrie. Scopul a fost testarea capacității de pregătire a populației, economiei și teritoriului pentru apărare în cazul declarării stării de mobilizare parțială.
Participare și obiective
Exercițiul a implicat structuri din MApN, MAI, SRI, STS, ANP și ANRSPC, precum și autorități locale și operatori economici. Potrivit MApN, toate obiectivele planificate au fost atinse, iar mobilizarea s-a desfășurat conform legislației.
Procesul de anunțare a rezerviștilor, gestionat de MAI, a avut o acoperire de 100%, iar prezența la activitate a atins 83%. Pentru structurile care au desfășurat instruiri în poligon, gradul de participare a fost de 81%, cu un nivel de instruire de 71%.
„Exercițiul și-a atins obiectivele planificate. Structurile pot atinge capacitatea operațională completă după o perioadă de instruire”, a declarat generalul-maior Iulian Daniliuc, șeful Direcției Personal și Mobilizare din Statul Major al Apărării.
Moral ridicat și satisfacție record
Chiar dacă la început au existat semne de îngrijorare, rezerviștii au încheiat exercițiul cu moralul ridicat și dorința de a participa din nou, sunt de părere reprezentanții Armatei. Gradul de satisfacție a fost de 4,65 din 5, cel mai mare de până acum în cadrul acestor exerciții.
Pe lângă componenta umană, s-a verificat și capacitatea economică de mobilizare. Potrivit ANRSPC, operatorii economici și instituțiile publice și-au demonstrat capacitatea de a-și îndeplini sarcinile în caz de mobilizare sau război.
Procesul de anunțare a rezerviștilor a fost realizat exclusiv de Ministerul Afacerilor Interne, în conformitate cu legea, prin înmânarea directă a ordinelor, prin aparținători sau prin afișare. „Anunțarea s-a realizat în proporție de 100%, cu sprijinul a 2152 de delegați și 722 de vehicule ale MAI”, a precizat Daniliuc.
Gradul de prezență la activități a fost de 83% în ansamblu și de 81% pentru MApN și STS, care au organizat instruiri practice în poligoane. Nivelul de instruire a fost evaluat la 71%.
„Rezerviștii și-au îndeplinit bine sarcinile repartizate. Deși inițial au existat surprindere sau îngrijorare, la final au plecat cu un moral ridicat și dorința de a participa mai des la exerciții”, a declarat generalul Daniliuc.
Provocări: vârsta rezervei și lipsa poligoanelor
MApN atrage atenția că media de vârstă a rezervei operaționale este de 48 de ani, iar o parte dintre rezerviști au probleme medicale. Pentru întinerirea efectivelor, ministerul propune modificarea Legii 446/2006 prin introducerea serviciului de soldat gradat voluntar în termen.
Aproximativ 11% dintre rezerviști nu au participat la instruirea din poligon din motive medicale. „Aceștia vor fi evaluați de comisii pentru a stabili dacă sunt apți sau inapți. Cei declarați inapți vor fi scoși din rezerva de mobilizare”, a precizat Daniliuc.
Generalul Daniliuc a confirmat că vârsta medie a rezervei de mobilizare este înaintată, iar aceasta reprezintă o vulnerabilitate strategică. „La fiecare exercițiu se constată vârsta ridicată a rezervei. MApN propune modificarea Legii 446/2006, prin introducerea serviciului de soldat gradat voluntar în termen. Proiectul este deja agreat în comisiile reunite ale Parlamentului”, a declarat acesta.
Programul ar putea pregăti anual între 1.000 și 10.000 de voluntari, în funcție de buget. Aceștia vor urma o pregătire militară de bază, cu testări fizice și medicale riguroase.
În același timp, lipsa poligoanelor în zona București-Ilfov obligă armata să folosească facilități din județele vecine. MApN consideră necesară dezvoltarea urgentă a unor centre locale de instruire.
Comunicare strategică și rezerviști din diaspora
Un alt aspect critic este comunicarea strategică. Oficialii MApN admit că mesajele despre exercițiu nu au ajuns suficient la public, ceea ce arată nevoia unei colaborări mai strânse cu presa.
Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a explicat că România nu se află sub amenințare militară, dar trebuie să-și mențină o capacitate de reacție ridicată.
„În momentul de față nu avem nicio informație care să indice o agresiune asupra teritoriului național. România nu intră într-un război, dar trebuie să se pregătească ca pentru unul”, a afirmat generalul Vlad.
El a respins categoric narațiunile false potrivit cărora rezerviștii ar fi chemați pentru a fi trimiși în Ucraina. „Nu trimitem militari în Ucraina. Nu avem trupe în zone de conflict. Imaginile cu deplasări de tehnică au fost folosite pentru a induce ideea falsă că România trimite trupe peste graniță. Fals”, a spus generalul.
„Narativele au fost folosite pentru a induce panică – că chemăm rezerviștii pentru război sau că armata e nepregătită. Comunicarea strategică nu a mers. Mesajul nu a ajuns corect la cetățeni”, a recunoscut șeful Armatei.
Oficialul a mai explicat că România are nevoie de o populație pregătită, o economie capabilă să ducă un efort de război și o strategie solidă de combatere a dezinformării.
Pentru rezerviștii aflați în străinătate, ministerul a subliniat că apărarea națională este o obligație constituțională, iar ordinele de mobilizare vor fi transmise indiferent de domiciliu. Termenul de prezentare propus prin noul proiect de lege este de 15 zile.
Despre informare și manipulare
Generalul Vlad a avertizat asupra vulnerabilităților din mediul online. „Trăim într-o bulă informațională. Suntem prizonierii telefoanelor. Dacă ești interesat de război, algoritmii îți vor arăta doar război. Fiecare cetățean ar trebui să se informeze din cel puțin două surse credibile. Cu tehnologia actuală, manipularea e foarte ușoară”, a declarat acesta.
Întrebat despre cetățenii români din străinătate, generalul Vlad a precizat că apărarea națională este o datorie constituțională, indiferent de domiciliu. „Ordinele de mobilizare vor fi eliberate pentru toți cetățenii. Termenul de prezentare propus prin noul proiect de lege este de 15 zile. În exerciții, diaspora poate trimite documente justificative, dar în caz real obligația de prezentare rămâne”, a spus acesta.
Generalul a recunoscut că este firesc ca unii români să aleagă să plece în caz de conflict, însă statul trebuie să se bazeze pe majoritatea responsabilă. „Este natura umană ca o parte din cetățeni să părăsească teritoriul național. Important este să avem o masă mare a populației care să ducă efortul de apărare și să încurajăm cetățenii să-și îndeplinească atribuțiile constituționale”, a subliniat șeful Statului Major.
Relatări din teren, cozi și notificări din scurt
Zilele trecute, mai mulți rezerviști au descris aglomerație la intrarea în unități, program schimbat din mers și ordine primite cu puțin timp înainte. Jurnalistul Liviu Avram a arătat că a primit inițial o adresă greșită, a ajuns la fața locului și a găsit câmp, apoi a fost redirecționat către o altă adresă, unde a stat la cozi, a fost echipat și înarmat, însă nu a mai plecat la tragere pentru că nu erau suficiente autobuze. „După ce ne-am echipat și ne-am înarmat, am predat armele și uniformele și am plecat acasă, din lipsă de transport către poligon”, a relatat acesta.
Fostul ultramaratonist Andrei Roșu a scris că poliția i-a adus ordinul cu foarte puțin timp înainte.
Alți participanți au spus că au fost sunați direct la serviciu pentru a se prezenta a doua zi, ceea ce a creat presiune și confuzie.
Adrese neclare și lipsa mijloacelor de transport
Cazul Clinceni Cornetu a devenit emblematic pentru problemele de orientare. Unele ordine au conținut o adresă care nu corespundea locației efective. La unitatea corectă, oamenii au intrat pe fluxuri administrative, au primit echipament, iar o parte au primit armament pentru deplasarea în poligon. Plecarea s-a anulat pentru mulți, pe motiv că nu mai existau autobuze, iar ultimul transport era programat până la o oră fixă.
Probleme organizatorice și reacția MApN
Oficialii MApN au admis pe parcursul exercițiul că au fost scoase la iveală deficiențe logistice și de comunicare: adrese greșite, lipsă de autobuze, timpi mari de așteptare.
Colonelul Corneliu Pavel, purtătorul de cuvânt al ministerului, a spus că acestea nu sunt motive de alarmă. „Sunt foarte mulți rezerviști, peste 10.000 în București-Ilfov. Tocmai acesta este scopul exercițiului – să vedem ce nu funcționează și să corectăm. Nu înseamnă că trimitem oamenii la război”, a declarat oficialul.
Se încarcă comentariile...
