Inflația bazată pe lăcomie - greedflation - se instalează la nivel global? Argumente pro și contra
0Ideea inflației bazate pe lăcomie, sau „greedflation”, care s-ar fi instaurat în Europa, vehiculată recent la EDC Summit, are origini mai vechi, avansate de BCE și economiști americani.
Experții participanți la European Digital Commerce Summit, care a avut loc recent, au ajuns la concluzia că retailerii caută din ce în ce mai mult profitabilitatea pe fondul inflației și incertitudinilor politice și economice, fiind imperios necesar axarea companiilor pe aducerea de valoare adăugată clienților, în timp ce optimizează procesele, tehnologia și operațiunile, pentru a ține prețurile sub control.
„Concluzii multiple și extrem de interesante după evenimentul European Digital Commerce Summit, din 4 mai. Retailerii caută din ce în ce mai mult profitabilitatea, pe fondul inflației și incertitudinilor politice și economice”, au informat joi organizatorii EDC Summit.
La EDC Summit 2023 au participat zeci de speakeri de la companii de top din industrie, oferind perspective și informații valoroase despre tendințe, acțiuni, dar și date în premieră despre piața de ecommerce din România și regiune.
Lagarde: Firmele susțin inflația
Președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a sugerat recent că firmele profită de inflația ridicată atunci când cresc prețurile, după ce banca a majorat ratele dobânzilor cu un sfert de punct procentual pentru a face față creșterii costului vieții, potrivit The Guardian.
Christine Lagarde a spus că presiunile salariale din zona euro s-au întărit, în timp ce lucrătorii încearcă să recupereze o parte din puterea de cumpărare pe care au pierdut-o din cauza inflației, dar a sugerat că unele firme se implică în așa-numita inflație bazată pe lăcomie.
Ea a spus: „În unele sectoare, firmele au reușit să-și mărească marjele de profit pe fondul nepotrivirilor dintre cerere și ofertă și al incertitudinii create de inflația ridicată și volatilă”.
Creșterea ratei dobânzii a marcat a șaptea creștere consecutivă a costurilor îndatorării în blocul monedei unice și a survenit după ce Rezerva Federală a SUA a ridicat miercuri dobânzile la cel mai înalt nivel din ultimii 16 ani, în ciuda preocupărilor legate de cea mai gravă criză bancară din 2008.
Retailerii neagă: Lăcomie? Nu există nicio dovadă că supermarketurile fac profituri
Marile lanțuri au fost acuzate că alimentează cu lăcomie inflația în detrimentul clienților lor - dar o privire mai atentă a cifrelor sugerează că nu este cazul, totrează Skynews în ediția sa de joi.
„Nu este deloc surprinzător că, confruntați cu cele mai înalte niveluri de inflație a alimentelor și băuturii din 1977, unii oameni au ajuns la concluzia că supermarketurile fac profit”, relatează sursa citată.
Pe de altă partem publicația a luat exemplul a două cele mai mari lanțuri de magazine - Tesco și Sainsbury's -, care au raportat profituri în scădere față de anul 2021.
„Nu există nicio dovadă că supermarketurile fac profituri”, scrie publicația.
Probleme similare și în SUA
O altă publicație, americană de data aceasta, scrie că ideea că setea corporativă de profituri crește inflația, numită „lăcomie”, este acum luată mai în serios de economiști, factorii de decizie și presa de afaceri.
Ideea că profiturile au determinat criza noastră actuală de inflație a apărut în ultimii câțiva ani în rândul economiștilor progresiști și a legiuitorilor, dar a fost înlăturată de mai multe tipuri principale ca o „teorie a conspirației”, scrie Axios.com. Asta s-a schimbat la începutul acestui an.
Într-un discurs din ianuarie, vicepreședintele Fed de atunci, Lael Brainard, a spus că salariile nu sunt principalul motor al inflației și a subliniat o „spirală preț-preț”, în care companiile măresc prețurile mult mai mari decât creșterile costurilor de intrare.
În martie, economistul șef la UBS Global Wealth Management, Paul Donovan, a publicat o notă despre „inflația determinată de marja de profit”, descriind modul în care la sfârșitul anului 2022 și în acest an, companiile – în special comercianții cu amănuntul și producătorii de bunuri de larg consum – au convins consumatorii că necesare pentru a crește prețurile. (Nu chiar au făcut-o.)
De cele mai multe ori, aceste companii au „putere slabă de stabilire a prețurilor”, ceea ce înseamnă că depind de clienții repetați și nu pot pur și simplu să crească în mod nebunesc prețurile, deoarece consumatorii le vor abandona, spune el.
Dar întreprinderile atât mari, cât și mici au avut o poveste convingătoare de spus: chiar nu au vrut să crească prețurile, dar a existat „acest război teribil sau pandemie sau lipsă de forță de muncă sau orice altceva”, spune Donovan pentru Axios. — Practic, asta se întâmplă.
Cu atât de mult în flux, oamenii au acceptat mai mult costurile mai mari pentru orice, iar companiile mai convinse trebuie să crească prețurile.
În special în cadrul conferințelor telefonice privind veniturile de anul trecut, directorii au vorbit în limbajul corporativ despre faptul că consumatorii acceptă astfel de creșteri de preț.
În mai, Wall Street Journal a publicat o știre despre modul în care profiturile corporative mențin inflația ridicată, citând lucrările Isabellei Weber, economist la Universitatea din Massachusetts, Amherst, care a fost luată în derâdere pentru munca ei pe această temă la sfârșitul anului 2021.
Într-o revenire uimitoare în această lună, The Times of London a descris ascensiunea lui Weber de la o voce singură la un economist vedetă care a atras atenția asupra noțiunii că companiile și anumite sectoare pot determina inflația - ea o numește „inflația vânzătorilor”, nu lăcomie.