Analiză Industria care prosperă când vine iarna. Cine pierde și cine câștigă de pe urma gerului și viscolului
0România își reconfirmă statutul de țară meteosensibilă, vulnerabilă în fața capriciilor iernii. În timp ce camioanele cu marfă rămân blocate în coloane interminabile din cauza ninsorilor și a viscolului, generând pierderi în lanț pentru retaileri și transportatori, există un sector pentru care fulgii de nea au „culoarea banilor”.
O analiză realizată de compania de consultanță Frames scoate la iveală o discrepanță majoră: deși infrastructura cedează la prima ninsoare serioasă, firmele care se ocupă de salubritate și deszăpezire prosperă, afacerile din domeniu dublându-se în ultimii cinci ani.
Cine pierde și cine câștigă când vine iarna
Pentru mediul de afaceri general, iarna vine la pachet cu costuri uriașe. Blocajele rutiere transformă aprovizionarea cu bunuri, în special cele perisabile, într-o misiune imposibilă. Fluxurile comerciale sunt stopate brusc, iar companiile de transport sunt primele lovite, fiind nevoite să suporte penalizări contractuale pentru întârzieri care nu țin de ele.
Economia pierde, astfel, sume de ordinul milioanelor de euro în fiecare zi în care autoritățile ridică neputincioase din umeri în fața codurilor de vreme rea.
La polul opus, pentru firmele încadrate la codurile CAEN 3811 (colectarea deșeurilor) și 8129 (activități de curățenie și deszăpezire), sezonul rece este cel mai profitabil.
Conform estimărilor analiștilor de la Frames, cifra de afaceri netă a acestui sector ar putea depăși în acest an pragul psihologic de 10 miliarde de lei.
Evoluția este spectaculoasă: dacă în anul 2020 aceste companii raportau un business total de 4,54 miliarde de lei, în 2024 suma urcase deja la 8,27 miliarde de lei.
Profitabilitatea a urmat același trend ascendent, sărind de la 432 milioane de lei în 2020, la peste 653 milioane de lei în 2024.
În 2026, Frames estimează că firmele ar putea raporta un profit net de aproape 1 miliard de lei.
Mulți jucători, puțină eficiență
Statisticile arată o explozie a numărului de firme care au mirosit oportunitatea acestor contracte cu statul. Dacă în 2010 existau doar 849 de companii active în domeniu, datele recente indică o piață aglomerată de 4.383 de firme, care angajează peste 33.000 de oameni. Totuși, cantitatea nu se traduce în calitate.
„Profitabilitatea ridicată a acestor companii nu se reflectă în serviciile prestate. De la salubrizarea orașelor până la deszăpezirea drumurilor județene, intervențiile sunt adesea tardive și ineficiente. Motivul principal este fragmentarea pieței și lipsa capacității logistice. Peste 90% dintre aceste firme sunt microîntreprinderi, lipsite de forță financiară și de flote auto performante, care ajung să acționeze haotic”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Piața rămâne controlată de câțiva giganți care domină contractele din marile orașe de peste un deceniu.
În topul celor mai puternici jucători se află companii precum Supercom SA, cu o cifră de afaceri de peste 642 milioane de lei, urmată de Bin Go Solutions SRL (481,4 mil.lei), Retim Ecologic Service SA (345,7 mil.lei), Polaris M.Holding SRL (282,1 mil.lei) și Romprest Service SA (268,1 mil.lei)
Această concentrare a puterii în București-Ilfov, Cluj, Constanța sau Timiș lasă restul țării descoperit, județe precum Harghita, Brăila sau Tulcea având un număr infim de firme de profil, ceea ce explică parțial blocajele frecvente din aceste zone.
Potrivit datelor statistice, din totalul de 4383 de firme la nivel național, cele mai multe activau în Bucuresti și Ilfov (960), Constanța (193), Cluj (192), Prahova (166), Timiș (162), iar cele mai puține în Harghita (41), Brăila (29), Tulcea (28), Covasna (25) și Tulcea (28).
Salubrizarea și deszăpezirea, afaceri de viitor
Pentru antreprenorii care caută o investiție pe termen lung, deschiderea unei firme de salubrizare și deszăpezire (coduri CAEN 3811 și 8129) se profilează ca o afacere de viitor, susținută de trei piloni fundamentali: criza climatică, presiunea reglementărilor europene și expansiunea imobiliară privată.
Primul argument, aparent contraintuitiv, este legat de încălzirea globală. Deși iernile devin mai scurte și mai calde în medie, fenomenele meteorologice devin mult mai violente. Episoadele de „vreme severă imediată” – ninsori masive care depun zeci de centimetri de zăpadă în câteva ore, urmate de îngheț brusc – au înlocuit ninsorile lente și constante de altădată.
„Iarna nu mai este la fel ca acum 20 de ani. Decalajul anotimpurilor, schimbările climatice cu efectele sale extreme (furtuni, canicula, viscol, ger, zapezi abundente etc.) sunt de natura sa ofere argumentele viabile regandirii strategiilor de interventie in special in zonele urbane, cu asigurarea unor servicii adaptate noii realitati climatice”, arată analiza Frames.
„Această schimbare de paradigmă forțează autoritățile locale să își schimbe strategia. Primăriile nu pot justifica economic menținerea unor flote uriașe de utilaje proprii care să stea nefolosite 11 luni pe an. Soluția viabilă este externalizarea către firme private care pot mobiliza rapid resurse în situații de criză. Astfel, contractele de „permanență” și intervenție la cerere devin norma, oferind firmelor private venituri recurente pentru simpla disponibilitate a utilajelor, plus bonusuri substanțiale pentru intervențiile efective în acele ferestre scurte, dar critice, de viscol”, afirmă Negrescu.
Presiunea Bruxelles-ului forțează modernizarea
Al doilea motor de creștere este sectorul salubrității, unde România se află sub o presiune uriașă din partea Uniunii Europene. Țara noastră riscă proceduri de infringement costisitoare din cauza ratei scăzute de reciclare și a gestionării defectuoase a gropilor de gunoi. Acest context legislativ este o oportunitate de aur pentru mediul privat.
Potrivit analiștilor de la Frames, „Green Deal-ul” european impune tranziția de la simpla colectare a gunoiului la sisteme complexe de sortare, tratare și valorificare a deșeurilor. Piața are nevoie disperată de operatori care să aducă tehnologie modernă: pubele inteligente, camioane cu sisteme de pesare automată (pentru implementarea principiului „plătești cât arunci”) și stații de sortare robotizate. Vechile companii de stat sau firmele mici, cu logistică învechită, nu mai pot face față noilor standarde de mediu, lăsând loc liber pentru jucători noi, tehnologizați, capabili să ofere servicii conforme cu normele UE.
Clientul privat: Noua „vacă de muls” a industriei
Poate cea mai interesantă oportunitate nu vine însă de la stat, ci din mediul privat, arată analiza Frames.
„Expansiunea accelerată a zonelor rezidențiale, a parcurilor logistice și a centrelor comerciale la periferia marilor orașe a creat o piață paralelă uriașă. Dezvoltatorii imobiliari și asociațiile de proprietari din complexele rezidențiale private nu mai așteaptă intervenția primăriei. Aceștia contractează servicii private pentru curățenia stradală, întreținerea spațiilor verzi și, mai ales, pentru deszăpezirea parcărilor și a căilor de acces”, spun analiștii.
Spre deosebire de contractele cu statul, unde plățile pot întârzia, sectorul B2B (Business to Business) oferă un cash-flow mult mai rapid și mai sigur. Un parc logistic care riscă să își blocheze tirurile din cauza zăpezii va plăti prețuri premium pentru o deszăpezire rapidă și eficientă. Astfel, o firmă de profil nu mai este dependentă exclusiv de voința politică sau de bugetul local, ci poate construi un portofoliu mixt de clienți, care îi asigură stabilitatea.
„Salubrizarea și deszăpezirea au evoluat de la statutul de servicii auxiliare la cel de utilități critice”, spune Negrescu.
Într-o Românie care se urbanizează rapid, produce tot mai multe deșeuri și se confruntă cu o climă tot mai capricioasă, cererea pentru aceste servicii este inelastică – indiferent de criză, gunoiul trebuie ridicat, iar drumurile trebuie curățate. Pentru investitorul dispus să aloce capital în utilaje moderne și să gestioneze echipe de intervenție, acesta este unul dintre puținele domenii unde piața este garantată să crească, nu să scadă.
Analiza companiei de consultanță Frames a fost realizată pe baza datelor financiare ale societăților active cu COD CAEN 3811 și CAEN 8129. Datele prelucrate fac referire exclusivă la firmele care au aceste coduri principale de activitate și sunt obținute de la Registrul Comerțului și Ministerul Finanțelor pe baza informațiilor publice declarate de companii.
Se încarcă comentariile...
