Migraţia românilor de la oraş la sat: Mai mult de 100.000 de români părăsesc, în fiecare an, oraşele

FOTO Shutterstock

Mai mult de 100.000 de români părăsesc, în fiecare an, oraşele pentru a se muta în mediul rural. Odată cu pandemia şi cu creşterea costurilor utilităţilor, a scumpirii vieţii la oraş, fenomenul tinde să ia amploare, arată o analiză realizată de Arabesque & Mathaus.

Potrivit datelor statistice, peste 250.000 de români s-au mutat, în cei doi ani de pandemie COVID, de la oraş la ţară.

Institutul Naţional de Statistică afirmă că numai în 2020, în anul de vârf al crizei sanitare, 116.491 de persoane au renunţat la viaţa din oraş pentru cea din mediul rural.

În sens invers, adică din localităţile mici către oraşe s-au mutat numai 77.825 de persoane. Diferenţa netă dintre cele două fluxuri migraţioniste s-a dublat faţă de anii anteriori.

În ultimii doi ani, tendinţa migraţiei către mediul rural s-a accentuat, afirmă specialiştii, dovadă că, în 2022, din totalul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale 69,0% sunt pentru zona rurală.

,,Oamenii au ales să îşi construiască sau să cumpere o casă la ţară, să se mute acolo. Motivele sunt multiple şi au legătură cu schimbările comportamentale impulsionate de pandemie. Restricţiile pandemice, poluarea din marile oraşe, costurile de întreţinere şi munca remote se află în prim-plan’’, arată analiza Arabesque & Mathaus.

Specialiştii spun că, dacă în anii ‘90, majoritatea românilor căutau să se mute din mediul rural în cel urban, în căutarea unor salarii mai bune, din 1997 fenomenul a început, treptat, să se atenueze bineînţeles şi pe fondul migraţiei masive în Occident.

Datele INS arată că în 1990, numai 27.710 plecau din mediul urban în cel rural, în timp ce 549.132 români părăseau localităţile rurale pentru viaţa la oraş.

Scumpirea utilităţilor, în prim-plan

În ultima perioadă, pe lista argumentelor migraţiei de la oraş la ţară, dincolo de dorinţa de avea mai mult spaţiu şi de a respira un aer mai curat, s-a adăugat explozia costurilor cu utilităţile, cu gazele şi energia electrică.

,,E o realitate de necontestat faptul că scumpirea utilităţilor i-a făcut pe mulţi să se gândească la alternative, iar viaţa la casă, în mediul rural, a devenit o soluţie mai atractivă ca oricând. Costurile sunt mult mai mici, există soluţii alternative – încălzirea cu lemne de exemplu. Centralele pe lemne înregistrează volume foarte mari de căutări, în contextul actual fiind o soluţie foarte avantajoasă.

De asemenea, apa caldă poate fi obţinută foarte uşor. Randamentul poate fi până la 75 grade prin montarea unui panou solar. Ulterior, pentru a face şi mai multă economie, apa poate fi stocată într-un puffer. Soluţii există, iar oamenii au văzut avantajele şi au început să le pună în practică’’, afirmă Cristian Matei, directorul de retail MatHaus.

Dincolo de datele statistice, acest fenomen se vede şi în vânzările magazinelor de bricolaj, care comercializează materiale pentru construit, renovat sau amenajat.

De la garduri şi pavaj, gresie de exterior, instalaţii pentru amenajare fose septice în zonele în care încă nu sunt condiţii şi instalaţii pentru udat grădini, vânzările au înregistrat o creştere semnificativă.

Izolarea termică, în prim-plan

Potrivit analizei Arabesque & Mathaus, statisticile de vânzări indică o preocupare tot mai mare a românilor pentru izolarea termică a locuinţelor.

 ,,De la materialele de izolare termică, polistiren expandat, vata minerală, la boilere şi centrale termice şi electrice cu un consum mai redus de energie, becurile led şi panourile solare, vânzările din aceste segmente sunt pe un trend ascendent, dovadă interesul românilor pentru soluţii de a-şi reduce costurile cu energia şi gazele naturale’’, Cristian Matei, directorul de retail MatHaus.

Potrivit estimărilor experţilor, vânzările de soluţii de izolare termică vor continua să se afle în topul vânzărilor, mai cu seamă că, de la 1 aprilie, costurile cu utilităţile au crescut semnificativ.

,,Ne aşteptăm ca tradiţionala perioadă de curăţenie dinainte de Paşte să genereze un interes semnificativ pe aceste zone de produse, acolo unde există o gamă tot mai largă de soluţii de ultimă generaţie, la preţuri competitive’’, spun specialiştii.

Potrivit analizei, o casă termoizolată corect aduce beneficii şi vara. Temperatura din interior rămâne constantă şi vara, fără a mai fi nevoie de utilizarea frecventă a unui sistem de aer condiţionat.

,,Atenţie la calitatea materialelor, la specificaţii şi compatibilitatea dintre material şi adezivul folosit.  Ideea e să te informezi temeinic despre ce ai nevoie, să întrebi un specialist şi să urmăreşti tutorialele din surse avizate, pentru a face o achiziţie optimă, cu un randament optim pe termen mediu şi lung’’, mai spun specialiştii.

Dacă este să vă apucaţi de izolarea caselor, trebuie să ştiţi că procentele de pierdere a căldurii sunt între 30 – 40% prin pereţi, uşile 10% şi ferestrele 20%, în timp ce prin acoperiş se poate pierde între 15 şi 25% din coeficientul energetic.

Migraţia în mediul rural se accentuează

Potrivit estimărilor specialiştilor, migraţia românilor de la oraş către mediul rural se va accentua în anii următori, pe măsura provocărilor economice şi sociale din mediul urban.

De la aglomeraţie şi poluare, în general accentuarea stresului urban, la creşterea costurilor cu utilităţile, scumpirea semnificativă a locuinţelor şi insuficienta dezvoltare a infrastructurii urbane, toate aceste elemente vin să contribuie la migraţia către mediul rural.

,,Din vânzările noastre de materiale de construcţii (materialele pentru termoizolaţie, polistiren, vată minerală, vopseaua sau tencuială decorativă dar şi materiale de construcţii precum cărămidă, BCA, fier pentru fundaţie şi alte materiale grele), pentru care asigurăm transport specializat indiferent de greutatea materialelor oriunde în ţară, observăm o tendinţă tot mai clară de ridicare a unor construcţii imobiliare de tip casă tip parter sau p+1, p+mansarda în localităţi aflate în zone verzi.

Focusul clienţilor pare să fie pe locuinţele în localităţile înconjurate de păduri, ferite de alunecările de teren şi pericolul de inundaţie, departe de zonele industriale, dar care au acces la utilităţi – de la curent electric şi apă la acoperire cu semnal de internet’’, Cristian Matei, directorul de retail MatHaus.

Potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică, numărul autorizaţiilor de construcţie în mediul rural a crescut semnificativ în luna februarie 2022, la 2444 faţă de 1700 în luna ianuarie şi de 1098 în mediul urban.

În mediul rural ar urma să se construiască 404.681 mp de construcţii rezidenţiale, faţă de 275.091 în ianuarie 2022 şi 377.606 mp în februarie 2021.

În luna februarie 2022 s-au eliberat 3542 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale (+38,9%), cu o suprafaţă utilă totală de 803035 mp (+33,3 %).

Din totalul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale 69,0% sunt pentru zona rurală.