Holdingul GML cere despăgubiri de 103 miliarde de dolari pentru confiscarea activelor Yukos de către Rusia. Procesul se termină săptămâna viitoare la Haga

Mihail Hodorkovski a stat peste 10 ani închisorile ruse, iar cea mai mare parte a activelor Yukos a ajuns la compania rusă de stat Rosneft, care a devenit peste noapte un gigant petrolier      FOTO Reuters

Curtea de Arbitraj de la Haga trebuie să dea verdictul săptămâna viitoare, în data de 28 iulie, într-un mega-proces în care holdingul GML Ltd. cere despăgubiri în valoare de 103 miliarde de dolari pentru confiscarea Yukos de către statul rus, scrie Bloomberg, care îl citează pe Tim Osborne, şeful grupului.

GML Ltd a demarat procesul în anul 2007.

Reamintim, oligarhul Mihail Hodorkovski – cel care controla grupul petrolier, a stat în închisorile ruse mai bine de zece ani, după ce a fost acuzat de fraudă, spălare de bani şi deturnare de fonduri, fiind eliberat abia la finele anului trecut. El avea în 2003 o avere estimată la 15 miliarde de dolari, iar Yukos era în acel moment cea mai mare companie petrolieră rusă. Aceasta a fost acuzată de o evaziune gigantică, de 27 de miliarde de dolari, falimentată şi vândută pe bucaţi. Cea mai mare parte a activelor Yukos au ajuns, în final, la Rosneft, companie deţinută de către statul rus, iar o parte la Gazprom. Procesul lui Hodorkovski şi dezmembrarea Yukos au fost categorisite de către Occident drept „politice“. Oligarhul era un inamic public al lui Putin.

Rosneft îl are acum ca preşedinte pe Igor Sechin, fost vicepremier rus, considerat mâna dreaptă a preşedintelui rus Vladimir Putin.

Acordarea potenţialelor daune vine în contextul în care Rusia riscă noi sancţiuni, după ce zborul MH17 al companiei Malaysia Airlines a fost doborât în Estul Ucrainei săptămâna trecută, toţi cei 298 de oameni de la bord murind. SUA au acuzat deschis Rusia că a furnizat separatiştilor sistemul de rachete BUK care a doborât avionul. 

Înterceptările făcute de către SBU, serviciul ucrainean de securitate, arată că separatiştii au doborât avionul, fapt confirmat pe jumătate şi de liderii insurgenţi proruşi care s-au lăudat pe reţeaua de socializare VKontakte cu doborârea unui avion, pentru ca ulterior să şteargă postările după ce şi-au dat seama că este civil. 

Ieri, alte două avioane ucrainene de vânătoare au fost doborâte în estul ţării, Ucraina acuzând că rachetele au fost lansate de pe teritoriul Rusiei.

Vânătoarea de active Rosneft

GML are şanse bune să câştige „daune parţiale“, consideră Gus Van Harten, profesor specializat în arbitraj la Osgoode Hall Law School din Canada, citat de Bloomberg. El crede că Rusia are foarte puţin spaţiu pentru a face apel, iar autorităţile ruse nu vor plăti, ceea ce va declanşa o luptă globală pentru îngheţarea de active ale statului rus, inclusiv ale gigantului Rosneft. Ministerul rus de Externe nu a răspuns solicitării, iar Rosneft a refuzat să comenteze.

Un alt procez, cu o miză de 38 de miliarde de dolari, se desfăşoară la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului şi a fost declanşat de către fosta conducere a Yukos. Şi acest litigiu ar putea ajunge la o soluţie în acest an. În cazul în care instanţa va decide acordarea unor sume de bani, aceştia vor ajunge la toţi acţionarii.

GML deţinea 60% din acţiunile Yukos. Dacă GML câştigă procesul, Hodorkovski nu are dreptul la nicio sumă deoarece el şi-a transferat cota sa de acţiuni către un alt acţionar al GML, Leonid Nevzlin, în încercarea de a proteja compania de deciziile tribunalelor ruse. Acum Nevzlin deţine singur puţin peste 70% din acţiunile GML, în vreme ce alţi patru ruşi - Platon Lebedev, Mikhail Brudno, Vladimir Dubov şi Vasily Shakhnovsky – au fiecare aproape 7,5%.

Platon Lebedev a fost eliberat şi el din închisoare în ianuarie 2014.

Gazprom Neft şi Novatek, profit pe leşul Yukos, via Eni şi Enel

După descompunerea Yukos, grupurile italiene Eni şi Enel au cumparat diverse părţi ale gigantului petrolier, după care le-au vândut apoi către Gazprom. Astfel, Yukos deţinea 20% din acţiunile Sibneft. Aceasta era compania oligarhului Roman Abramovici. Dar acesta a vândut cota sa de 80% către Gazprom în anul 2005 pentru 13,1 miliarde de dolari, iar societatea a fost redenumită Gazprom Neft. Cei 20% au fost preluati exact de Eni la o licitaţie internaţională. Ulterior au fost vânduţi in 2009 către Gazprom pentru 4,2 miliarde de dolari.

Alte active importante ale Yukos erau societăţile Arcticgas şi Urengoil. Italienii de la Eni si Enel le-au cumpărat în 2007 prin SeverEnergia, o societate mixtă între cei doi coloşi italieni controlaţi de stat. Eni deţinea la 60% din aceasta, iar Enel 40%. În septembrie 2009, Gazprom a cumpărat a 51% din Severenergia pentru 1,6 miliarde de dolari. 

La începutul acestui an, Wall Street Journal scria că Gazprom Neft şi Novatek – un grup de gaze rus controlat de oligarhul Ghenadi Timchenko, au cumpărat restul de actiuni Eni în Severenergia. Tranzacţia a fost finalizată pentru 2,94 miliarde de dolari. 

În luna septembrie, Rosneft cumpăra cota de acţiuni deţinută de Enel, pentru 1,8 miliarde de dolari. În acest moment, 51% din acţiunile SeverEnergia sunt deţinute de către Yamal Developement, o societate mixtă deţinută de Novatek şi Gazprom Neft. Restul de 49% aparţin holdingului Arctic Russia. La rândul său, acesta era împărţit în 60% Eni şi 40% Enel. Astfel, cota Enel a revenit acum la Rosneft, iar Gazprom Neft şi Novatek au preluat cota deţinută de Eni.

Astfel, în final, Gazprom Neft şi Novatek deţin cumulat 80,4% din SeverEnergia, iar Rosneft a preluat restul de 19,4%.

Mai puteţi citi: