Guvernul Grindeanu reînvie un proiect major de ţară al lui Cioloş, pe care l-a clasat anul trecut

Sorin Grindeanu FOTO gov.ro

Guvernul Grindeanu a aprobat miercuri strategia de dezvoltare teritorială a României, un proiect major de ţară pentru următorii 20 de ani dezvoltat de Guvernul Cioloş, dar pe care noul Executiv l-a clasat, la două săptămâni după preluarea mandatului.

Fostul premier Dacian Cioloş declara, anul trecut, la prezentarea acestei strategii în Parlament, că este important să fie relansată dezbaterea regionalizării, astfel încât proiectul să poată fi dus mai departe de viitorul guvern, după alegerile parlamentare.

Acum, Guvernul Grindeanu reia acest proiect, preluând reglementări promovate prin proiectul lui Cioloş. Asta după ce Biroul Permanent al Senatului din data de 27 decembrie 2016 a decis să claseze actul normativ.

Ce prevede strategia                             

Strategia include toate aspectele dezvoltării, problemele, tendinţele, potenţialul de dezvoltare şi riscurile, asigură suportul pentru evaluarea ex-ante a impactului teritorial al implementării exerciţiilor bugetare naţionale şi al UE.

Potrivit documentului elaborat de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAPFE), scenariul România Policentrică urmăreşte, în perspectiva anului 2035, dezvoltarea teritoriului naţional la nivelul unor nuclee de concentrare a resurselor umane, materiale, tehnologice şi de capitaluri (oraşe mari/medii) şi conectarea eficientă a acestor zone de dezvoltare cu teritoriile europene.

Obiectivele generale pe care Guvernul şi le propune, în cadrul acestei strategii, vizează asigurarea unei integrări funcţionale a teritoriului naţional în spaţiul european, prin sprijinirea interconectării eficiente a reţelelor energetice, de transporturi şi broadband, creşterea calităţii vieţii prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare şi a serviciilor publice, în vederea asigurării unor spaţii urbane şi rurale de calitate, atractive şi incluzive, dezvoltarea unei reţele de localităţi competitive şi coezive, prin sprijinirea specializării teritoriale şi formarea zonelor urbane funcţionale, protejarea patrimoniului natural şi construit şi valorificarea elementelor de identitate teritorială şi creşterea capacităţii instituţionale de gestionare a proceselor de dezvoltare teritorială.

Prin aceste cinci obiective generale, cele 18 obiective specifice şi cele 10 linii directoare de planificare, documentul aprobat de Guvern orientează procesul de dezvoltare şi furnizează reperele strategice de dezvoltare a României pentru următoarele două decenii, stabilind o serie de acţiuni concrete, măsuri teritoriale la nivel naţional, măsuri teritoriale integrate la nivel zonal şi un plan de acţiuni prioritare pe termen scurt (3 ani), mediu (7 ani) şi lung (mai mult de 10 ani).