Gramul de aur a depășit pragul psihologic de 500 de lei. Ce determină scumpirea continuă a metalului prețios

Gramul de aur s-a scumpit luni cu peste 6 lei, ajungând să depășească cu 2 lei pragul psihologic de 500 de lei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).

Gramul de aur a depășit pragul psihologic de 500 de lei. Foto arhivă

Gramul de aur s-a scumpit luni cu 6,25 lei, ajungând la 502,5817 lei, de la 496,3229 lei, cât anunţase vineri Banca Naţională a României (BNR), şi a înregistrat din nou o valoare record.

Potrivit datelor BNR, în perioada 5 martie - 8 septembrie, cel mai mic curs pentru un gram de aur s-a înregistrat la data de 12 martie, când era 465.6737 lei. 

Moneda naţională s-a apreciat în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 5,0716 lei, în scădere cu 0,71 bani (-0,13%) faţă de cotaţia precedentă, de 5,0787 lei.

Leul a câştigat teren în faţa dolarului american, care a fost cotat la 4,3253 lei, în scădere cu 2,10 bani (-0,48%), comparativ cu vineri, când s-a situat la 4,3463 lei.

Pe de altă parte, moneda naţională s-a depreciat în raport cu francul elveţian, calculat de BNR la 5,4314 lei, în creştere cu 2,08 bani (+0,38%), faţă de 5,4106 lei, cotaţia anterioară.

Record după record și în SUA

Cotaţia aurului a atins luni un nou maxim istoric, stimulată de un raport privind numărul mic de noi locuri de muncă create de economia americană în luna august, raport care a dus la înmulţirea pariurilor privind reducerea dobânzii de politică monetară de către Rezerva Federală americană, transmite Bloomberg.

Luni dimineaţa, pe piaţa spot din Singapore, uncia de aur s-a apreciat cu 0,5%, până la un nivel record de 3.604,70 dolari, depăşind precedentul record atins vineri, când cotaţia aurului a crescut cu 1,5%.

Departamentul Muncii a informat vineri că economia americană a creat doar 22.000 de locuri luna trecută, în timp ce rata şomajului a urcat la cel mai ridicat nivel de după 2021. Asta i-a făcut pe traderi să mizeze pe trei reduceri de dobândă din partea Fed până la finalul anului. Un cost mai mic al împrumuturilor tinde să crească atractivitatea aurului, care a fost impulsionat şi de statutul de valoare de refugiu pe fondul îngrijorărilor cu privire la direcţia politicii monetare a Fed.

În ultimii trei ani, atât cotaţiile la aur, cât şi cele la argint s-au dublat, pe fondul înmulţirii riscurilor geopolitice, economice şi a celor cu privire la comerţul mondial. Escaladarea atacurilor lui Donald Trump asupra băncii centrale americane a intensificat îngrijorările cu privire la independenţa Fed.

Separat, datele publicate în ultimele zile de Banca Centrală a Chinei arată că instituţia şi-a majorat rezervele de aur în luna august, pentru a zecea lună la rând, în continuarea unei politici vizând diversificarea rezervelor dincolo de dolarul american.

Analiştii băncii americane Goldman Sachs Group Inc. au estimat recent că preţul aurului ar putea ajunge la aproape 5.000 de dolari uncia, dacă independenţa Rezervei Federale americane ar fi prejudiciată şi investitorii şi-ar transfera doar o mică parte din fondurile lor din obligaţiuni emise de Trezoreria americană în lingouri de aur.

Ce determină scumpirea continuă a metalului prețios

Cererea de aur a atins un nivel record în cel de-al doilea trimestru al anului 2025, ajungând la o valoare de 132 miliarde de dolari, în ciuda unei creșteri modeste a volumului fizic de aur, potrivit ultimului raport al World Gold Council, publicat la jumătatea lunii trecute.

Potrivit raportului World Gold Council privind tendințele cererii de aur pentru trimestrul al doilea al anului 2025, s-a înregistrat o creștere bruscă a prețului aurului, cu o medie de 3.280,35 dolari pe uncie în ultimul trimestru, ceea ce reprezintă un salt de 40% față de aceeași perioadă a anului trecut și de 15% față de trimestrul anterior, pe fondul căutării de refugii sigure de către investitori în contextul incertitudinii politicii comerciale globale, al tensiunilor geopolitice și al dinamicii puternice a prețurilor.

Cererea totală de aur a crescut cu 3% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit raportului, ajungând la 1.249 tone, cu o creștere cu 78% a investițiilor față de aceeași perioadă a anului trecut și continuarea, deși într-un ritm ceva mai lent, a achizițiilor băncilor centrale. Cererea de aur pentru investiții a crescut vertiginos, achizițiile de lingouri și monede înregistrând o creștere de 11% la nivel global, atingând cel mai înalt nivel din 2013, în special în China și Europa, impulsionate de incertitudinea economică, dinamica prețului aurului și lipsa alternativelor atractive.

Analiza arată că China și India au condus clasamentul mondial al cererii de lingouri și monede, în timp ce cererea pentru investiții din SUA a înregistrat scăderi semnificative, de două cifre, atât față de trimestrul anterior, cât și față de 2024. În SUA, cererea de lingouri și monede a scăzut la doar 9 tone, cel mai scăzut nivel din trimestrul patru al anului 2019. Cererea europeană de aur ca activ de refugiu a înregistrat o revenire, cu o creștere de 6% față de trimestrul anterior, dar cu o majorare de 156% față de anul trecut. ETF-urile pe aur au atras încă 170 de tone în deținerile globale în al doilea trimestru al acestui an, o cifră mai mică decât cererea de 227 de tone din primul trimestru.

Băncile centrale au cumpărat 166 tone de aur în trimestrul doi

Băncile centrale au achiziționat 166 de tone de aur în trimestrul al doilea, deși ritmul a încetinit față de primul trimestru, raportul sugerând că apetitul pentru rezervele de aur rămâne puternic. „Banca Națională a Poloniei a fost din nou cel mai mare cumpărător, cu 19 tone, Fondul Petrolier de Stat al Azerbaidjanului a adăugat încă 16 tone, iar băncile din Turcia, Kazahstan și China au fost, de asemenea, cumpărători principali. Nivelul rezervelor de aur ale României a rămas la 103,6 tone la sfârșitul lunii iulie, neschimbat față de lunile anterioare”, a declarat analistul eToro Bogdan Maioreanu. Având în vedere evoluția prețurilor internaționale, valoarea acestora s-a situat la 9,639 miliarde de euro.

Cererea de bijuterii a scăzut cu 14%

Volumul cererii de bijuterii a scăzut drastic la nivel mondial, cu 14% față de aceeași perioadă a anului trecut, până la 341 de tone, atingând niveluri apropiate de minimul înregistrat în 2020, în timpul pandemiei. Această scădere globală se datorează în principal prețurilor record ale aurului, care au redus semnificativ accesibilitatea pentru consumatori pe majoritatea piețelor.

„Prețurile mai ridicate ale bijuteriilor au afectat în special economiile mari, precum India și China, unde consumatorii au cumpărat mai puțin sau au trecut la bijuterii mai ușoare, cu mai puține carate, pentru a face față costurilor. Incertitudinea economică și încrederea mai slabă a consumatorilor au jucat, de asemenea, un rol important, în special în China, unde ratele de economisire mai mari ale gospodăriilor în raport cu cheltuielile și îngrijorările legate de economie au redus cheltuielile pentru bijuterii cu 45%. Factorii externi, precum tensiunile comerciale, inflația și presiunile geopolitice continue, au limitat și mai mult cererea, iar valoarea bijuteriilor achiziționate a crescut doar datorită prețului, nu cantității fizice, indicând o divergență clară între volume și valoare”, a adăugat analistul.

În sectorul tehnologic, cererea a scăzut cu 2% din cauza temerilor de tarifele SUA

Cererea de aur în sectorul tehnologic a scăzut cu 2% față de anul precedent, pe fondul incertitudinilor legate de tarifele vamale care au afectat producătorii de electronice. Cu toate acestea, raportul World Gold Council consideră că cererea de cipuri și de servere legate de inteligența artificială rămâne un punct pozitiv.

Oferta de aur a crescut cu 3% față de aceeași perioadă a anului trecut, atingând un record pentru trimestrul al doilea, în principal datorită creșterii producției miniere (909 tone) și reciclării (347 tone). Creșterea producției a fost determinată de Ghana, Brazilia, Canada și Uzbekistan, în timp ce producția a scăzut în Indonezia și Mali din cauza întreruperilor operaționale.

În ceea ce privește prognoza pentru restul anului, raportul menționează că există potențial pentru continuarea creșterii ETF-urilor pe aur, în timp ce investițiile în lingouri și monede vor rămâne probabil puternice. Investițiile de retail au fost solide în ultima perioadă și se prevede doar o ușoară scădere a cererii de aur din acest sector în a doua jumătate a acestui an, dar achizițiile băncilor centrale vor rămâne robuste, în ciuda încetinirii recente. Consumul de bijuterii este prevăzut să rămână modest din cauza prețurilor ridicate, iar oferta din reciclare va rămâne stabilă, fiind puțin probabil să crească, cu excepția cazului în care criza economică se agravează. În ansamblu, spune analistul Bogdan Maioreanu, prețurile ridicate și incertitudinile globale persistente ar putea continua să contureze o piață a aurului optimistă pentru 2025.