Firmele nu cred în ajutorul statului: nu are bani, nici capacitate administrativă, iar IMM Invest „s-a născut mort”

Firmele nu cred în ajutorul statului, majoritatea managerilor considerând nu are bani, nici capacitate administrativă, iar programul IMM Invest „s-a născut mort”, se arată în Barometrul Frames.

Revenirea economică după perioada de shut-down generată de starea de urgenţă va sta exclusiv în sarcina mediului de afaceri care trebuie să găsească soluţii pentru repornirea business-ului. 78% dintre antreprenorii chestionaţi de compania de consultanţă Frames nu au încredere în planul de susţinere a economiei anunţat de autorităţi. 

Descurcaţi-vă singuri! Acesta se anunţă a fi cuvântul de ordine în business după starea de urgenţă. 

Potrivit unui barometru privind starea economiei realizat de Frames, în perioada 13-23 aprilie,  în rândul a 250 de companii din întregul spectru economic,78% dintre antreprenorii şi managerii chestionaţi au declarat că nu cred că statul va veni în sprijinul lor cu un plan concret pentru susţinerea reluării activităţii.

Motivele aceste percepţii ţin, în principal, de resursele financiare insuficiente, indicată de 81% dintre cei chestionaţi şi de incapacitatea administrativă (62%).

 Întrebaţi care va fi rolul statului în perioada de după starea de urgenţă, majoritatea respondenţilor (71%), l-au clasificat drept unul nesemnificativ, în timp ce numai 15% îl consideră drept important.

,,Absenţa unor măsuri reale de susţinere a mediului de business, dincolo de plăţile pentru şomajul tehnic, a afectat în mod semnificativ percepţia oamenilor de afaceri în privinţa rolului autorităţilor în gestionarea situaţiei economice’’, arată concluziile barometrului Frames.

În afara şomajului tehnic, văzută de 82% dintre antreprenori drept o măsură pozitivă, toate celelalte măsuri guvernamentale au înregistrat percepţii negative, de la programul de susţinere a amânării plăţii ratelor la proiectul IMM Invest.

Întrebaţi dacă amânarea plăţii ratelor, gestionată de stat, este o măsură funcţională, 63% dintre respondenţi au răspuns că nu, iar 21% au declarat că nu ştiu să răspundă.

În ceea ce priveşte programul IMM Invest, opinia generală (92%) este că acest program s-a născut mort.

,,Eşecul acestui program IMM Invest pare să fi afectat cel mai mult percepţia negativă a mediului de afaceri în privinţa ajutorului din partea statului’’, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.

,,Dincolo de condiţiile restrictive de participare la program, faptul că statul nu a reuşit, cel puţin până în acest moment, să asigure o platformă web funcţională pentru depunerea cererilor a erodat semnificativ încrederea investitorilor. Lansarea campaniei de publicitate asociată acestui program nefuncţional a întârit şi mai mult percepţia că IMM Invest reprezintă doar un proiect de imagine’’, a mai spus Negrescu.

Economia îşi revine abia în 2021

Ce vor face investitorii după încheierea perioadei de urgenţă? 78% dintre antreprenorii şi managerii chestionaţi au declarat că vor relua activitatea. Interesant şi relevant este faptul că 19% au evitat să răspundă. 

Întrebaţi când cred că economia va reveni la nivelul dinainte de criză, 58% au indicat intervalul peste 6 luni, 23% au estimat intervalul 3-6 luni şi numai 12% au indicat intervalul 1-3 luni.

,,Marea majoritate a investitorilor privesc destul de rezervat perioada următoare. Lipsa banilor din economie, scăderea acută a cererii de produse şi servicii, accentuarea blocajului financiar şi temerile privind insolvenţa şi falimentul se află în prim-plan. Există o acută lipsă de predictibilitate, o incertitudine generalizată amplificată, din păcate, de comportamentul ezitant al statului’’, arată concluziile barometrului.

Întrebaţi care sunt cele mai mari provocări pentru mediul de business în perioada următoare, cei mai mulţi dintre respondenţi au indicat scăderea cererii de produse şi servicii (65%), accentuarea blocajului financiar (62%) şi creşterea preţurilor - inflaţia (49%). La capitolul provocări, managerii au mai menţionat, printre altele, evoluţia cursului valutar (37%) şi potenţiala reluare a măsurilor de restricţie (28%).

,,Mulţi dintre investitori privesc cu teamă la sezonul de toamnă atunci când, potrivit estimărilor, nu este exclus să asistăm la un nou val de îmbolnăviri. Dacă autorităţile vor impune din nou restricţii, pentru multe dintre afaceri, 2020 va fi un an compromis, iar multe dintre afaceri se vor închide’’, afirmă Adrian Negrescu.

Ce ar trebui să facă statul

Dincolo de asigurarea propriilor măsuri de supravieţuire a business-ului, antreprenorii şi managerii au fost chestionaţi şi în privinţa rolului pe care statul trebuie să-l joace în relansarea economică.

Chiar dacă percepţia generală este că statul nu va ajuta prea mult mediul de afaceri, managerii şi-au exprimat opiniile legate de măsurile necesare, cele mai multe de ordin fiscal.

Întrebaţi ce măsuri administrative trebuie să se afle în prim-plan, 89% au indicat scăderea taxelor salariale, alături de oferirea de stimulente pentru angajări (71%).  

,,Într-o perioadă în care peste 1,5 milioane de români se află în şomaj tehnic, au fost disponibilizaţi sau au rămas fără locuri de muncă în Occident şi s-au întors în ţară, reducerea taxelor salariale este considerat prima şi cea mai urgentă măsură care să susţină angajările şi consumul intern. Stimularea companiilor să angajeze, prin oferirea unor facilităţi suplimentare (susţinerea unei părţi din salariu pentru noii angajaţi, taxe zero timp de şase luni etc.) este văzută de manageri drept o altă măsură eficientă pentru restartarea economiei’’, mai arată concluziile barometrului Frames.

Pe lista sugestiilor mediului de afaceri s-au mai aflat continuarea susţinerii firmelor aflate în şomaj tehnic dincolo de perioada de urgenţă prin intermediul unei soluţii cum este cea adoptată în Germania (42%), dezvoltarea unui program de finanţare pe termen mediu şi lung prin fonduri asigurate de stat/fonduri UE (menţionată de 47%), extinderea bonificaţiilor pentru plata taxelor  şi a impozitelor (36%) şi eliminarea impozitului pe dividende (27%).

,,România se află într-o concurenţă directă cu ţările din regiune în privinţa relansării economice şi oferirii de oportunităţi de investiţii pentru companiile care vor alege, de exemplu, să îşi mute facilităţile de producţie din China. Radiografia măsurilor economice luate până în prezent în ţara noastră ne situează pe o poziţie mai puţin avantajoasă.  Nu putem aştepta, la nesfârşit, ca Bruxelles-ul să deblocheze linii de finanţare pentru România’’, arată concluziile barometrului Frames.

,,Ezitările autorităţilor în privinţa restructurării aparatului public şi absenţa unui plan concret de măsuri economice post criză au afectat deja încrederea investitorilor, dovadă înrăutăţirea calificativelor acordate de agenţiile de rating. Fără măsuri concrete, vom pierde, din păcate, trenul relansării economice’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Barometrul privind starea economiei a fost realizat de compania de consultanţă Frames în perioada 13-23 aprilie,  prin chestionare online, telefonic şi email, pe un eşantion reprezentativ de 250 de firme din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT etc.

Profilul respondenţilor a fost reprezentat de antreprenori, manageri de companii, middle si top management, cu studii superioare, 68% bărbaţi şi 32% femei, cu o vârstă medie de 43 de ani.