Europa se „înfierbântă” mai tare decât alte zone ale lumii. Ce soluții sunt pentru răcorirea clădirilor

Schimbările climatice afectează tot globul, însă Europa se încălzește mai repede decât multe alte părți ale lumii, potrivit unei analize realizate de România Eficientă.

Blocurile sunt insule de căldură urbană cu temperaturi mai mari decât în zonele verzi

Efectele asupra statelor membre variază: de exemplu, sudul și centrul Europei înregistrează valuri de căldură, incendii forestiere și secete mai frecvente. Problema valurilor de căldură este mai acută în orașe, unde predomină suprafețele construite (clădiri, drumuri) care absorb și rețin căldura, ceea ce, pe fondul suprafețelor reduse de vegetație și apă, amplifică fenomenul denumit „insulă de căldură urbană”. Toate acestea reprezintă o amenințare pentru sănătatea publică, de aceea trebuie amplificate eforturile pentru adaptarea parcului imobiliar din Europa în fața efectelor schimbărilor climatice, arată Comisia Europeană. În articol veți regăsi câteva soluții în acest sens.

În 2022, o mare parte a Europei a experimentat cea mai ridicată temperatură de vară înregistrată vreodată, conform datelor publicate de Copernicus, programul Uniunii Europene de observare a Pământului. Europa de Sud a experimentat un număr record de zile cu „stres termic foarte puternic” în timpul verii. Anul în ansamblu a fost foarte cald în toată Europa. Acest lucru se reflectă în temperatura medie, 2022 fiind, după 2020, al doilea cel mai cald an de la începutul secolului al XX-lea, potrivit Copernicus (sursa, AICI).

În regiunea Europa Centrală și de Est, dincolo de creșterea temperaturilor calde extreme, alte efecte trecute și previzionate ale schimbărilor climatice sunt:

• Scăderea precipitațiilor de vară

• Creșterea temperaturii apei

• Risc crescut de incendiu forestier

• Scăderea valorii economice a pădurilor

arată Comisia Europeană într-un raport privind „Strategia UE de adaptare la schimbările climatice. Consolidarea rezistenței Europei la impactul schimbărilor climatice”.

Clădirile eficiente energetic, mai reziliente climatic

Având în vedere că aproximativ 75% dintre europeni trăiesc în orașe, problema cea mai urgentă este în zonele urbane. Pentru construirea unei Europe rezistente la efectele schimbărilor climatice până în 2050, în februarie 2021, Comisia Europeană a publicat „Noua Strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice”. În document, Comisia subliniază necesitatea de a se depune mai multe eforturi la nivelul UE pentru a pregăti parcul imobiliar al Europei să facă față efectelor schimbărilor climatice. „Condițiile meteorologice extreme și schimbările climatice de lungă durată pot deteriora clădirile și potențialul lor de atenuare, de exemplu panourile solare sau izolarea termică în urma căderilor de grindină. Cu toate acestea, clădirile pot contribui, de asemenea, la o adaptare la scară largă, de exemplu grație acoperișurilor și pereților verzi care facilitează local retenția de apă, reducând astfel efectul de insulă termică urbană”, arată CE, în strategia menționată.

Potrivit instituției, inițiativa „Valul de renovări ale clădirilor” și „Planul de acțiune pentru economia circulară” identifică reziliența la schimbările climatice ca fiind un principiu-cheie în arhitectura politicilor energetice și de climă a UE. Totodată, Comisia a arătat că va analiza „opțiunile prin care poate anticipa mai bine stresul provocat de schimbările climatice asupra clădirilor și integra aspectele legate de reziliența la schimbările climatice în construcția și renovarea clădirilor, prin intermediul criteriilor de achiziții publice verzi pentru clădirile publice, al registrului digital al clădirilor și ca parte a procesului de revizuire a Directivei privind performanța energetică a clădirilor și a Regulamentului privind produsele pentru construcții”. 

În contextul schimbărilor climatice, creșterea gradului de eficiență energetică a clădirilor existente, prin renovare aprofundată, cum este cea la standard nZEB, a devenit mai importantă că oricând.

„Clădirile au un rol în sistemul energetic, dar și în calitatea vieții oamenilor și în sănătate. De asemenea, au un rol inclusiv în adaptarea la schimbările climatice. În viitor, dacă ne uităm la valurile de căldură, de exemplu, o clădire bine izolată va fi mult mai locuibilă decât o clădire cu izolație foarte slabă, așa că aceasta este, de asemenea, o direcție: de a face stocul de clădiri rezistent la viitor. Politica pe care o proiectăm acum pentru clădiri declanșează o serie de schimbări care pot fi benefice pentru întreaga societate, dacă este proiectată corespunzător”, spunea Adeline Rochet, Senior Policy Advisor, E3G, la Forumul România Eficientă 2022.

Soluții bazate pe natură pentru contracararea valurilor de căldură

Temperaturile ambientale ridicate implică multe efecte asupra sănătății, inclusiv mortalitatea prematură, în cazurile extreme. În vara anului 2022, Spania a înregistrat peste 4.600 de decese atribuite temperaturilor de peste 40°C, potrivit unor date publicate de CE.

În Grecia, Italia, Spania și România, spitalele și școlile sunt expuse în special la efecte intense ale insulelor de căldură urbană (>4°C în comparație cu media orașului), notează Agenția Europeană de Mediu (EEA), în studiul „Schimbările climatice ca amenințare la adresa sănătății și bunăstării în Europa: accent pe căldură și boli infecțioase”.

„Opțiunile de adaptare pentru gestionarea riscurilor legate de căldură în Europa includ schimbarea comportamentală combinată cu intervenții în clădiri, răcirea spațiului și planificarea urbană”, arată EEA.

O modalitate de a aborda creșterea temperaturilor în zonele construite este de a folosi resursele proprii ale naturii sau ceea ce experții numesc „soluții bazate pe natură”.

„Potrivit unui studiu publicat la începutul acestui an de renumita jurnal științific The Lancet, creșterea suprafeței acoperite de arbori la 30% în orașe ar putea preveni aproape 40% din decesele legate de insulele de căldură urbane”, notează Comisia.

De asemenea, în raportul„Orientări tehnice la nivelul UE privind adaptarea clădirilor la schimbările climatice – Orientări privind cele mai bune practici”, publicat de Comisia Europeană, DG Clima (martie 2023), sunt cuprinse noi propuneri pentru adaptarea clădirilor la provocările legate de schimbările climatice, cu accent pe reziliența la climă și evaluarea riscurilor. Multe dintre soluțiile de adaptare propuse în raport pot fi aplicate unei clădiri existente ca parte a modernizării sau renovării.

România Eficientă a extras și sintetizat în următorul infografic câteva soluții principale cuprinse în acest raport.

Exemple din Europa: Soluții de adaptare a mediului construit la stresul termic

„Întrucât europenii petrec în medie aproximativ 90% din timpul lor în interior (OMS Europa, 2013), îmbunătățirile aduse mediului construit pot contribui substanțial la reducerea stresului termic”, arată Agenția Europeană de Mediu, în studiul menționat anterior privind impactul schimbărilor climatice asupra sănătății oamenilor. Instituția prezintă, la rândul său, câteva soluții structurale adoptate în unele țări pentru atenuarea stresului termic în orașe și clădiri. Iată unele exemple:

„Diverse studii de modelare au arătat că obloanele și jaluzelele solare care împiedică pătrunderea căldurii în clădiri sunt modalități eficiente de a scădea temperaturile interioare.

Alte metode de prevenire a creșterii căldurii în clădiri includ acoperișurile și fațadele reflectorizante. De exemplu, în Anvers, clădirile în curs de renovare din centrul orașului trebuie să fie revopsite în culori deschise, ceea ce crește reflectivitatea și reduce încălzirea, scăzând astfel temperaturile interioare, dar și minimizând radiația de căldură din exteriorul clădirii.

Utilizarea materialelor deschise la culoare pentru acoperișuri și fațade, precum și străzi și trotuare este, de asemenea, recomandată în Germania ca măsură de adaptare. Creșterea înălțimii clădirilor (sau utilizarea orientării corespunzătoare a străzilor) poate crea mai multă umbră și canale de vânt, îmbunătățind confortul termic pe străzi.

Îmbunătățirea ventilației este o altă metodă cheie de scădere a temperaturilor interioare. În Dresda, Germania, o consultare cu rezidenții unui district cu privire la modalități de îmbunătățire a confortului termic în case și cartier, ca parte a proiectului HeatResilientCity, a condus la decizia de a planta mai mulți copaci, de a instala obloane și de a spori ventilația existentă în blocurile de apartamente”.

Potrivit raportului „Inovând prin natură” (CE, 2022), acoperișurile verzi pot răci clădirile în timpul verii și preveni pierderile de căldură în timpul iernii, conducând astfel la o reducere cu 10% a consumului de energie.

„Orașul suedez Malmö a demonstrat cum infrastructura verde poate reduce riscurile cauzate de inundații. Orașul a investit în regenerare urbană sustenabilă, a instalat acoperișuri verzi și un sistem deschis de colectare a apelor în timpul furtunilor, conducând la o reducere cu 50% a scurgerilor pluviale și a pierderilor cauzate de inundații, la o creștere cu 50% a biodiversității.

O cercetare pilot din Manchester, UK, a arătat că arborii, spațiile verzi și vegetația pot atenua stresul termic urban și reduce temperaturile cu până la 13 grade Celsius comparativ cu suprafețele expuse complet la soare”, se mai menționează în acest raport.

Așadar, „schimbările climatice sunt deja aici și chiar dacă ne reducem emisiile de gaze cu efect de seră așa cum era planificat pentru a ajunge la neutralitatea climatică în Europa până în 2050, unele consecințe sunt inevitabile și vor rămâne cu noi decenii. Depinde de noi să ne adaptăm pentru a proteja ceea ce este cel mai de preț pentru noi: sănătatea și viața noastră”, conchide Comisia Europeană.