Eradicarea foametei este în pericol. Numărul oamenilor flămânzi din lume este în creştere. La fel şi cel al obezilor

Eradicarea foametei mondiale este în pericol. Una din nouă persoane din lume este flămândă, arată cele mai recente date ale ONU, potrivit cărora în 2017 numărul oamenilor înfometaţi din lume a ajuns la 821 de milioane de persoane, după o creştere continuă în ultimii trei ani. Pe de altă parte, şi obezitatea continuă să se înrăutăţească, mai mult de unul din opt adulţi din lume fiind obez.

Foametea a crescut în ultimii trei ani, revenind la niveluri de acum un deceniu, arată un raport al ONU. Aşadar, 11% din populaţia globului era flămândă, anul trecut, potrivit raportului „State of Food Security and Nutrition in World 2018” al Organizaţiei Naţiunilor Unite, lansat astăzi. Progrese limitate se înregistrează şi în abordarea diferitelor forme de malnutriţie, fiind pusă în pericol sănătatea a sute de milioane de oameni.

Această inversare a trendului lansează un avertisment clar că trebuie făcute mai multe lucruri, urgent, dacă obiectivul de eradicare a foametei se doreşte a fi atins până în 2030.

Situaţia se înrăutăţeşte în America de Sud şi în majoritatea regiunilor din Africa, în timp ce tendinţa de scădere a subnutriţiei care a caracterizat Asia pare să încetinească în mod semnificativ.

Impactul extremelor climatice asupra foametei 

Raportul anual al ONU a constatat că variabilitatea climatică care afectează precipitaţiile şi sezoanele agricole, precum şi extreme ale climatului, cum ar fi seceta şi inundaţiile, se numără printre principalele motoare ale creşterii foametei, însoţite de conflicte şi de încetiniri ale economiei.

Schimbările climatice subminează deja producţia de culturi importante cum ar fi grâul, orezul şi porumbul din regiunile tropicale şi temperate şi, dacă acestea nu obţin rezistenţă climatică, este de aşteptat ca situaţia să se înrăutăţească pe măsură ce temperaturile cresc şi devin mai extreme.

Raportul arată că prevalenţa şi numărul de persoane subnutrite tind să fie mai mari în ţările extrem de expuse la extreme climatice. Subnutriţia este mai mare din nou atunci când expunerea la extreme climatice este întâlnită de o proporţie mare a populaţiei care depinde de sistemele agricole foarte sensibile la variaţiile de precipitaţii şi temperatură.

Anomaliile temperaturilor în zonele agricole au continuat să fie mai mari în perioada 2011-2016, faţă de media pe termen lung, ceea ce a dus la valuri frecvente de căldură extremă în ultimii cinci ani. De asemenea, se schimbă şi natura anotimpurilor de precipitaţii. Ne confruntăm acum cu un start fie întârziat, fie precoce al anotimpurilor ploioase şi cu o distribuţie inegală a precipitaţiilor în cadrul unui sezon.

Organismele dăunătoare pentru producţia agricolă contribuie şi ele la lipsa de disponibilitate a alimentelor, cu efecte negative care determină creşterea preţurilor la alimente şi pierderi de venituri. Toate acestea, cumulate, reduc accesul populaţiei la alimente.

Progrese lente pentru eradicarea tuturor formelor de malnutriţie

S-au înregistrat progrese slabe în ceea ce priveşte reducerea malnutriţiei copiilor, potrivit raportului. Aproape 151 de milioane de copii cu vârste sub cinci ani erau prea subdezvoltaţi pentru vârsta lor, în 2017, datorită malnutriţiei. Comparativ, 165 milioane de copii se regăseau în această situaţie în 2012. La nivel global, Africa şi Asia au înregistrat 39%, respectiv 55% din toţi copiii malnutriţi.

Prevalenţa subdezvoltării copiilor rămâne extrem de ridicată în Asia, unde aproape unul din 10 copii sub cinci ani are o greutate prea mică pentru înălţimea sa, comparativ cu doar unul din 100 în America Latină şi Caraibe.

Raportul descrie ca „ruşinos” faptul că una din trei femei de vârstă reproductivă la nivel global este afectată de anemie, lucru care are consecinţe semnificative asupra sănătăţii şi dezvoltării atât a femeii, cât şi a copiilor lor. Nicio regiune nu a înregistrat o scădere a anemiei în rândul femeilor de vârstă reproductivă, iar prevalenţa în Africa şi Asia este de aproape trei ori mai mare decât în ​​America de Nord.

Cealaltă parte a foametei: obezitatea în creştere

Obezitatea la adulţi continuă să se înrăutăţească. Mai mult de unul din opt adulţi din lume este obez. Problema este cel mai semnificativă în America de Nord, dar Africa şi Asia se confruntă, de asemenea, cu o tendinţă ascendentă, arată raportul.

Subnutriţia şi obezitatea coexistă în multe ţări şi pot fi chiar văzute una lângă alta în aceeaşi gospodărie. Accesul slab la alimente nutritive datorită costurilor mai ridicate, stresul de a trăi cu insecuritate alimentară şi adaptarea fiziologică la lipsa alimentelor explică de ce familiile care se confruntă cu insecuritate alimentară pot avea un risc mai mare de obezitate.