Drumurile europene cu trafic intens sunt din beton

Aproape toate proiectele de infrastructura initiate in ultimii ani in Romania se bazeaza pe utilizarea asfaltului, cu o singura exceptie - tronsonul Bucuresti-Fundulea din cadrul Autostrazii Soarelui.

Aproape toate proiectele de infrastructura initiate in ultimii ani in Romania se bazeaza pe utilizarea asfaltului, cu o singura exceptie - tronsonul Bucuresti-Fundulea din cadrul Autostrazii Soarelui. Aceasta, in timp ce in alte tari europene, ca Germania, Ungaria, Austria, Marea Britanie, autoritatile au decis de mult timp in favoarea betonului.
Australienii recomanda betonul
Edwin Petrie, expert australian in domeniul constructiei de drumuri, a explicat ca ambele solutii constructive - beton si asfalt - pot da rezultate bune, insa exista diferente de cost, dar si de durata de exploatare. El a dat exemplul Autostrazii Pacific-Queensland din Australia, construite din beton, o artera circulabila si dupa 40 de ani.
Experienta ungara, in favoarea cimentului
Spre deosebire de Romania, tara vecina Ungaria foloseste frecvent betonul din ciment la constructia de drumuri, solutia fiind utilizata inca din 1927. Pana in 1975, Ungaria avea 1.800 de kilometri de sosele din beton. Odata cu integrarea Ungariei in Uniunea Europeana, traficul rutier a crescut intr-un ritm accelerat, fapt ce a condus la reanalizarea solutiei constructive a drumurilor maghiare, a declarat Tarczy Laszlo, expert maghiar in drumuri. Din acest motiv, guvernul ungar a considerat oportuna constituirea unui grup de lucru, care a propus introducerea solutiei constructive din beton pentru autostrazile si soselele de centura cu trafic greu si foarte greu. Tot la nivel central s-a luat si decizia de construire din beton a variantei ocolitoare a Budapestei, primul tronson fiind dat recent in functiune. "Atunci cand se adopta o solutie constructiva, trebuie sa se tina cont de costurile totale pe toata durata de viata a autostrazii", a mai adaugat expertul maghiar.