Dezvoltarea unei energetici durabile, pe baza unor resurse neregenerabile

"Proiectul pastreaza principiile legii actuale ca statul sa urmareasca o politica rationala a energiei, incurajand in primul rand amenajarea fortelor hidraulice care reprezinta izvoare de energie

"Proiectul pastreaza principiile legii actuale ca statul sa urmareasca o politica rationala a energiei, incurajand in primul rand amenajarea fortelor hidraulice care reprezinta izvoare de energie inepuizabile si in al doilea rand utilizarea combustibililor inferiori la locul lor de productie. Prin aceasta se utilizeaza bunuri neproductive si se realizeaza scopul folositor pentru economia nationala de a cruta combustibilii superiori, care se epuizeaza mai mult sau mai putin repede. Totodata, prin producerea energiei la mine, se evita transporturi inutile, adaugandu-se astfel un nou castig pentru economia nationala". (Din "Expunerea de motive" a lui Eduard MIRTO la "LEGEA ASUPRA ENERGIEI", publicata in Monitorul Official Nr. 148 din 7 iulie 1930). Acesta este un principiu prin care si-a inceput ministrul de stat Dan Ioan Popescu expunerea in cadrul conferintei "Dezvoltarea durabila a energiei pana in 2025". Tema abordata s-a axat pe combustibilii primari - carbune, titei si gaze. Acestia au fost analizati, ca baza pentru dezvoltarea unui sistem energetic cu care dorim sa intram in Europa, dar si din perspectiva sumbra a resurselor epuizabile. Situatia este caracteristica nu numai Romaniei, ci si Europei si lumii intregi.
Lignitul va creste in cantitate, huila in calitate
"Incepand cu 2001, am reorientat politica interna a Romaniei catre folosirea rezervelor naturale, in special cele de carbune. Productia de lignit va ajunge la 30 milioane tone in 2010 si la 35-40 milioane tone in 2025, corelat cu productia energetica pe care o vom avea in acea perioada. La huila, nu putem avea o crestere masiva a productiei, aceasta situandu-se la 4,3 milioane tone pe an. In schimb, la acest carbune vom actiona pentru cresterea productivitatii fizice si pentru imbunatatirea calitatii prin procese de flotatie, prin spalare si mijloace de imbogatire. Deci, la huila nu se va putea creste productia, ci calitatea. Investitiile din domeniul carbunelui se vor axa pe factorii de mediu. Un exemplu il reprezinta investitiile din Valea Jiului care au permis scaderea suspensiilor minerale din Jiu de la 64.000 miligrame/l la 5.000 miligrame/l. Astazi, Jiul incepe sa aiba o apa curata".
Petrom, a cincea companie in Europa
"Romania ramane printre primele cinci tari din Europa la rezervele de titei. Cantitatile sunt insuficiente, inclusiv pentru necesitatile interne ale tarii, dar si pentru dezvoltarea prognozata. Productia de titei a Petrom va scadea de la 6 milioane tone, cat produce Romania astazi, la 5 milioane tone in 2010 si la 4-3,5 milioane tone in 2025. Acest lucru inseamna ca Romania trebuie sa se conecteze la o serie de proiecte internationale mari, care sa-i asigure ramanerea pe piata energetica, pe piata petrolului. Aici avem un proiect extrem de important nu numai pentru Romania, ci si pentru toate tarile din Centrul si Estul Europei. Este vorba de proiectul conductei Constanta-Trieste, al carei studiu de fezabilitate a fost finalizat in 31 martie acest an. Se prevede o capacitate de tranzit de 48 milioane tone de titei, fiind unul dintre cele mai importante proiecte de titei din Marea Caspica catre tarile riverane Dunarii".
Gazele - Capacitatile de inmagazinare au crescut de la 1,3 la 2,6 miliarde mc
"Rezervele mondiale de gaze sunt concentrate in Rusia si Orientul Mijlociu. Ce se intampla, insa, in Romania? Care este consumul de gaze in Romania si in Europa? Constatam ca, la nivelul Europei, consumul de gaze este foarte mare. Daca in anul 2010, consumul va fi de peste 600 miliarde mc gaze naturale, la o Europa cu 30 de state in 2020, consumul va fi de 777 - 800 miliarde mc de gaze anual. Din aceste gaze, 55% vor proveni din import. Deci gazele reprezinta o problema pe care o are toata Europa, nu numai Romania, al carui consum va creste, de la 18 miliarde mc in 2003 la 29 miliarde mc in 2025. Totodata, se constata o scadere a productiei interne, concomitent cu o crestere a importurilor de gaze. In aceasta situatie, pentru noi a fost extrem de important sa intelegem unde se afla Romania din acest punct de vedere. In 2001, practic Romania era o pata alba in proiectele europene din industria gazeifera. Nu exista nici un proiect de conducta de tranzit prin tara noastra, nu exista nici un fel de dezvoltare prevazuta a retelelor interne si nici un fel de proiecte legate de marirea capacitatilor de inmagazinare subterana. In fata Guvernului se puneau doua scenarii, de actiune sau nonactiune. A doua varianta insemna condamnarea Romaniei pe termen lung, insemna un declin economic si mentinerea tarii ca o pata alba in dezvoltarea energetica europeana. Actiunea insemna reimplicarea Romaniei si din punct de vedere geostrategic in aceasta lume a comertului cu gaze, a utilizatorilor de gaze naturale. O prioritate pe care ne-am propus-o a fost marirea capacitatilor de inmagazinare a gazelor naturale de la 1,3 miliarde mc in 2000 la 2,6 miliarde mc in 2004. Cresterea capacitatilor de inmagazinare ne-a permis sa achizitionam gaze in perioada de vara, cand pretul lor este mult mai scazut. Pentru anul 2025, prevedem o crestere de 4,5 miliarde mc".
Reintegrarea Romaniei in circuitele europene de transport al gazelor
"Un alt obiectiv a fost reintegrarea Romaniei in marile circuite europene de transport al gazelor naturale. In 2003, s-a finalizat cel de al treilea tronson de tranzit dinspre Federatia Rusa catre Turcia, Grecia si Macedonia. Prin aceasta conducta magistrala, Romania este tranzitata de 28 de miliarde mc de gaze, ceea ce asigura venituri substantiale nu numai pentru gaze, dar foarte important este faptul ca plata se face in gaze, la un pret extrem de competitiv pentru Romania. Un alt proiect mare la care suntem deja conectati este Magistrala Energetica a Viitorului, cum au denumit-o toate tarile participante la acest proiect - Turcia, Bulgaria, Romania, Ungaria, Austria. Prin aceasta magistrala se vor aduce gaze naturale din zona Iran, zona mai putin exploatata in acest moment, si care va permite o echilibrare a consumului de gaze, dar si o diversificare a furnizorilor pentru Europa. Realizarea proiectului va costa 4,5 miliarde de dolari si va permite tranzitul unei capacitati de 30 miliarde mc intr-o prima etapa. In acelasi timp, in Romania, am pornit in 2003 o noua conducta de gaze, care va lega Szeged de Arad si care va permite interconectarea Romaniei la Europa de Vest. Aceasta conducta urmeaza sa fie finalizata chiar in 2004. Concomitent cu dezvoltarea proiectelor pentru conductele magistrale, o mare importanta a avut-o si dezvoltarea retelei de distributie a gazelor. Pe langa cele doua mari distributii - Distrigaz Sud si Nord, in sectorul privat exista 19 distributii care functioneaza in prezent. In productia de gaze, avem un zacamant langa Sighisoara, cu o capacitate de 2 miliarde mc (in prima faza, care va ajunge la 7 miliarde mc in etapa a doua".
Complexurile energetice - gandite si in 1930
* Producatorul de energie si cel de carbune - uniti in aceleasi centre energetice pe criterii economice "In dezvoltarea energetica, am tinut cont de potentialul de furnizare a combustibililor in Romania, dar si de posibilitatile de cooperare cu alte tari pentru a obtine combustibilul necesar. In productia de energie, unul din punctele strategice s-a axat pe promovarea tehnologiilor avansate. Pentru aceasta, un rol foarte important il vor juca centrele energetice. Exista, in prezent anumite dispute in ceea ce priveste paternitatea complexurilor energetice, dar importanta este realizarea acestora. Inca din 1930 se mentiona necesitatea unei legaturi intre producatorul de energie si producatorul de carbune, pentru a valorifica cat mai bine aceste resurse. In context, complexurile energetice sunt foarte importante deoarece putem vorbi de preturi stabile ale combustibililor, de reducerea costurilor de achizitie si de transport, dar si de reducerea costurilor de productie cu pana la 15% din totalul costurilor. Aceste reduceri de costuri vor marca si vor asigura competitivitatea energiei autohtone. Ca viitor membru al UE, Romania trebuie sa produca energie competitiva si curata. Daca nu va produce o astfel de energie pana in 2012, Romania va fi obligata sa inchida toate capacitatile care emana in atmosfera un volum de noxe superior regulilor europene. Prin cele trei complexuri energetice, ne propunem sa aducem bani din sectorul privat, fiind constienti de faptul ca bugetul de stat nu va putea suporta investitiile enorme, care se vor impune. Este vorba de 2-2,5 miliarde de euro, din care 1,5 miliarde euro in reabilitarea si modernizarea unitatilor existente, iar 1 miliard de euro in instalatiile de mediu. Pentru 2007-2025, cuplat cu perioada de stingere din viata a unor grupuri energetice, ne propunem o serie de investitii noi, cu o dezvoltare de peste 4.000 MW putere instalata. Acestea se vor lansa, in special, in zonele Turceni, Isalnita si Doicesti. Va fi o investitie de 6 miliarde euro, pe o perioada de 10 ani, pe care intentionam sa o realizam prin atragerea de capital privat. Este esential sa producem aceasta energie nu numai la preturi competitive, ci si sa producem o energie curata".
Unitatea 2 Cernavoda va dubla productia Nuclearelectrica din 2006
"Aceeasi viziune de energie curata exista si pentru energia produsa de Hidroelectrica. Aici, s-a facut modernizarea unor capacitati insumand 754 MW, unde au fost investite 300 milioane de dolari. Au fost retehnologizate Portile de Fier 1 si 2, dar pentru prima data dupa '89 au fost puse in functiune si capacitati noi de 167 MW. Pentru 2004-2007, ne propunem reabilitarea instalatiilor din sistemul hidroenergetic, fiind vorba de peste 2000 MW. Un aport important de energie in sistemul energetic - 11% - il aduce energia electrica produsa la Cernavoda. La Nuclearelectrica, reactorul 1 a functionat in conditii de eficienta si siguranta maxima, fiind unul din cele mai performante reactoare de tip Candu, care functioneaza in prezent in lume. Concomitent cu reinceperea investitiei in Unitatea 2 de la Cernavoda, la Nuclearelectrica s-au facut importante investitii in realizarea depozitului pentru combustibilul ars pentru o durata de 50 de ani. S-au realizat insa si investitii sociale - spitale si locuinte pentru specialistii de la Nuclearelectrica. Din 2006, Unitatea 2 va dubla productia de energie electrica de la Cernavoda, iar pentru reactorul 3, deja, se afla in curs de realizare studiul de fezabilitate."