Analiză Deși România e printre marii producători de țiței din UE, benzina și motorina costă aproape ca în restul Europei

România se află într-o situație paradoxală, având în vedere că, deși este al treilea cel mai mare producător de țiței din Uniunea Europeană, după Italia și Danemarca, prețul carburantului la pompă este destul de mare.

În 2024, producția internă a ajuns la aproximativ trei milioane de tone de țiței, un volum deloc neglijabil. Totuși, această realitate nu se reflectă direct în prețurile plătite de șoferi, iar explicația ține mai puțin de cât petrol scoatem din pământ și mai mult de modul în care funcționează piața și mai ales impunerile fiscale.

Benzina și motorina nu sunt produse brute, ci rezultatul unui lanț complex de rafinare, transport, stocare și distribuție, a explicat Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI) într-o analiză de piață privind prețurile carburanților în raport cu producția de țiței.

Potrivit acesteia, prețul carburanților nu este stabilit în funcție de costul local de extracție, ci de cotații regionale și internaționale ale produselor petroliere finite. Chiar dacă țițeiul este extras în România, acesta intră într-o piață deschisă, unde poate fi vândut acolo unde prețul este mai avantajos. Același mecanism funcționează și invers: produsele finite pot fi importate la prețuri dictate de piața europeană sau chiar piața sud-est europeană. Astfel, chiar și o țară producătoare ajunge să plătească prețuri apropiate de media regională.

Producția de țiței – Europa, 2024 (mil. tone/an)

„România dispune de rafinării importante și de o capacitate semnificativă de procesare, însă nu este complet independentă. O parte din consum este acoperită din importuri, fie de țiței, fie de produse petroliere finite. În plus, rafinăriile nu pot procesa orice tip de țiței fără costuri suplimentare sau pierderi de randament, iar „mixul” dintre țițeiul local și cel importat influențează direct costul final pe litru. Toate aceste detalii tehnice se adună și se regăsesc, într-un fel sau altul, în prețul de la pompă.

Prețul mare la pompă este dat de taxe. Accizele și TVA-ul, în România, reprezintă peste jumătate din prețul final al benzinei. Acciza este o sumă fixă ​​pe litru, iar TVA-ul se aplică peste valoare, inclusiv peste acciză, ceea ce amplifica efectul fiscal. Majorarea accizei la 1 ianuarie 2026 și a cotei standard de TVA la 21% a accentuat această pondere, împingând România mai sus în clasamentele de preț, chiar dacă nu se apropie de nivelurile din țările nordice sau vest-europene, unde taxa este și mai ridicată”, a explicat expertul în energie.

Comparație pondere taxe în prețul benzinei (2025)

De aici apare și senzația că România este „scumpă” în comparație cu vecinii săi, punctează Chisăliță. „Diferențele de taxă, cursul valutar, costurile logistice și structura pieței locale pot muta o zonă cu câteva poziții în clasament de la o lună la alta. Astfel, locul 14 nu este un verdict definitiv, ci o fotografie de moment. În realitate, România nu are cele mai mari prețuri din Europa, dar nici avantajul pe care mulți l-ar aștepta la o țară producătoare de țiței”, a adăugat specialistul.

Potrivit acestuia, legătura dintre producție și preț se rupe din mai multe direcții: producția internă este insuficientă pentru consum, piața stabilește prețurile, rafinarea și logistica au costuri reale, iar taxele cântăresc decisiv. Toate acestea fac ca prețul carburantului din România să graviteze în jurul mediei europene, demonstrând că, în economia modernă, resursa din subsol nu mai garantează automat un preț mic la pompă.

În mod normal, explică Dumitru Chisăliță, o scădere atât de puternică a prețului țițeiului (-52%) ar fi trebuit să ducă la o scădere clară a prețului produselor petroliere sau cel puțin la stagnare. Faptul că prețul final a crescut cu cca. 21% în același interval indică faptul că: creșterea accizei (77%) (și a taxelor conexe - 2%) a anulat complet efectul ieftinirii petrolului și a împins prețul final în sus.

În perioada 2020–2026, prețul benzinei și motorinei a devenit mult mai puțin dependent de prețul petrolului și mult mai dependent de fiscalitate (taxe și accize), punctează expertul în energie.