Fitch menține ratingul României la BBB-, dar păstrează perspectiva negativă. Agenția avertizează asupra riscurilor fiscale și politice

Agenția de evaluare financiară Fitch Ratings a confirmat vineri ratingul de țară al României la nivelul BBB-, ultima treaptă recomandată pentru investiții, menținând însă perspectiva negativă.

Fitch Ratings/FOTO: Flickr/Gideon Benari

UPDATE 00.35 Alexandru Nazare: „România rămâne în categoria recomandată investiţiilor - un nou test trecut la limită. Rezultatul Fitch ne oferă timp, nu confort”

Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, a salutat reconfirmarea ratingului suveran al României de către agenția Fitch și a afirmat că menținerea țării în categoria recomandată investițiilor a fost obținută într-un context dificil, după un efort susținut al instituțiilor financiare ale statului.

„România rămâne în categoria recomandată investiţiilor - un nou test trecut la limită. România rămâne atent monitorizată de agenţiile de rating - orice derapaj poate veni cu sancţiuni severe în perioada următoare. Menţinerea ratingului Fitch a venit într-un context foarte dificil şi cu o marjă minimă de siguranţă. În spatele acestui rezultat a fost un efort instituţional excepţional, dus până în ultimul moment, de echipa Ministerului Finanţelor, în coordonare cu Banca Naţională a României, care au documentat şi susţinut cu date solide fiecare argument pentru menţinerea calificativului de investiţii. A contat, de asemenea, şi responsabilitatea liderilor partidelor politice şi grupurilor parlamentare care, în ultima săptămână, au reuşit să ajungă la consens pe proiectele legislative de care depind fondurile europene din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă”, a scris Nazare pe Facebook.

Mesajul integral, AICI.

UPDATE 00.12 „Perspectiva negativă reflectă deteriorarea finanţelor publice pe fondul deficitelor fiscale mari”

În analiza publicată, Fitch arată că ratingul României este susținut de apartenența la Uniunea Europeană și de accesul la finanțare externă, dar este afectat de dezechilibrele fiscale și de incertitudinile politice.

Fitch menține același rating de țară pentru România. FOTO .fitchratings.com

„Ratingurile României sunt susţinute de apartenenţa la UE şi de fluxurile de capital aferente, care favorizează convergenţa veniturilor şi accesul la finanţare externă. PIB-ul pe cap de locuitor şi calitatea guvernanţei sunt superioare celor ale statelor comparabile din categoria BBB”, arată agenția, într-un comunicat.

Fitch subliniază însă că aceste avantaje sunt contrabalansate de probleme structurale precum „deficite fiscale şi de cont curent mari şi persistente”, creșterea nivelului datoriei publice și externe, inflația ridicată și un climat politic tot mai fragmentat.

Agenția invocă deteriorarea finanțelor publice și incertitudinea politică

Potrivit Fitch, menținerea perspectivei negative este determinată în principal de situația finanțelor publice și de dificultățile legate de consolidarea bugetară.

„Perspectiva negativă reflectă deteriorarea finanţelor publice pe fondul deficitelor fiscale mari,  deşi în scădere, şi al creşterii ponderii datoriei guvernamentale în PIB”, precizează agenția.

Fitch remarcă și creșterea incertitudinii politice după căderea coaliției de guvernare.

„Incertitudinea politică a crescut în urma prăbuşirii guvernului format din patru partide, iar modalitatea de soluţionare a situaţiei rămâne neclară”, arată raportul.

În opinia agenției, măsurile adoptate până acum au contribuit la îmbunătățirea perspectivelor fiscale, însă persistă riscuri legate de implementarea reformelor și de costurile sociale și politice asociate acestora.

Deficitul bugetar rămâne printre cele mai mari din categoria BBB

Fitch estimează că deficitul bugetar al României va continua să scadă în 2026, însă va rămâne la un nivel ridicat comparativ cu alte state care au același calificativ.

„Estimăm că deficitul administraţiei publice din România se va reduce la 5,9% din PIB în 2026, sub ţinta guvernului (6%), reflectând o execuţie bugetară mai bună de la începutul anului şi o creştere preconizată a cheltuielilor de capital în a doua jumătate a anului 2026”, se arată în raport.

Totodată, agenția avertizează că, în pofida acestei îmbunătățiri, deficitul fiscal rămâne foarte ridicat.

„Deşi nivelul este mult sub cel de 9,3% înregistrat în 2024, deficitul fiscal rămâne printre cele mai ridicate din categoria BBB”, concluzionează Fitch.

„Ne așteptăm ca reducerea deficitului să fie mai lentă după 2026, cu un potențial semnificativ de scădere”

Redăm, mai jos, comunicatul agenției:

„Fitch Ratings a confirmat ratingurile de risc de neplată pe termen lung ale emitenților (IDR) ale României la „BBB-‌”, cu perspectivă negativă. Lista completă a acțiunilor de rating este prezentată mai jos.

Ratingurile României sunt susținute de apartenența la UE și de fluxurile de capital aferente, care sprijină convergența veniturilor și accesul la finanțare externă. PIB-ul pe cap de locuitor și calitatea guvernanței se situează peste nivelul țărilor din categoria „BBB”. Aceste puncte forte sunt contrabalansate de deficitele bugetare și de cont curent (CAD) mari și persistente, de creșterea raportului datorie publică/PIB și a raportului datorie externă netă/PIB, de inflația ridicată și de o politică internă din ce în ce mai fragmentată și polarizată.

Perspectiva negativă reflectă deteriorarea finanțelor publice din cauza deficitelor bugetare mari, deși în scădere, și a creșterii raportului datorie publică/PIB. Incertitudinea politică a crescut în urma prăbușirii guvernului de coaliție format din patru partide, în timp ce calea către o soluție rămâne neclară. Măsurile de consolidare au îmbunătățit perspectivele fiscale, dar rămân riscuri semnificative pe termen mediu din cauza provocărilor legate de implementare, a costurilor socio-economice ale măsurilor suplimentare și a considerentelor politice în perspectiva alegerilor parlamentare din 2028.

Factori-cheie care influențează ratingul

Deficit în scădere, dar încă ridicat: Estimăm că deficitul public general al României se va reduce la 5,9% din PIB în 2026, sub ținta guvernului (6%), reflectând o execuție bugetară mai bună de la începutul anului până în prezent și o creștere preconizată a cheltuielilor de capital în a doua jumătate a anului 2026. Acest nivel este cu mult mai mic decât cel de 9,3% înregistrat în 2024, dar deficitul bugetar rămâne printre cele mai ridicate din categoria „BBB”.

Deficitul de numerar s-a redus la 42 miliarde RON în prima jumătate a anului 2026 (2% din PIB-ul prognozat pentru 2026), de la 70 miliarde RON în prima jumătate a anului 2025. Veniturile au crescut, susținute de majorarea TVA-ului, în timp ce cheltuielile s-au menținut, în linii mari, stabile, reflectând înghețarea nominală a salariilor și a pensiilor. Investițiile au atins 36% din ținta anuală, execuția proiectelor finanțate de UE situându-se la 40%, ceea ce reflectă caracterul sezonier al cheltuielilor și factori politici, precum aprobarea tardivă a bugetului pentru 2026.

Creșterea incertitudinii politice: România rămâne fără guvern în urma destrămării coaliției cvadripartite în mai 2026, după 10 luni de mandat. În opinia Fitch, acest lucru a deschis o perioadă potențial prelungită de riscuri politice și de politică publică, momentul formării, componența și stabilitatea unui nou guvern fiind extrem de incerte, pe fondul diviziunilor profunde dintre foștii parteneri de coaliție. Dinamica politică a redus vizibilitatea asupra strategiei fiscale dincolo de 2026 și a întârziat aprobarea reformelor pendinte din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (RRF), ceea ce ar putea duce la pierderea fondurilor.

Ajustarea fiscală se va modera: Ne așteptăm ca reducerea deficitului să fie mai lentă după 2026, cu un potențial semnificativ de scădere.

Ajustare fiscală moderată: Ne așteptăm ca reducerea deficitului să se desfășoare într-un ritm mai lent după 2026, existând riscuri semnificative de deteriorare a situației în perspectiva alegerilor parlamentare din 2028, având în vedere tendința României de relaxare a politicii fiscale în perioada preelectorală, creșterea economică slabă, spațiul limitat pentru măsuri suplimentare de consolidare fiscală din cauza costurilor socio-economice ridicate și incertitudinea politică continuă. Previziunea noastră este că deficitul bugetar se va reduce treptat până la 5% în 2028, presupunând cheltuieli de capital mai reduse, după finalizarea Fondului de Redresare și Reziliență (RRF), precum și o reindexare modestă a pensiilor și a salariilor.

Creșterea datoriei publice: Fitch prognozează că datoria publică generală raportată la PIB va crește la 64,5% până în 2028, de la 59,3% la sfârșitul anului 2025, depășind mediana prognozată pentru țările comparabile de 57,9%, și va continua să crească ulterior, deși într-un ritm mai lent. Estimăm că excedentul primar de stabilizare a datoriei va fi de 0,1% în 2028, ceea ce implică faptul că va fi necesară o ajustare suplimentară de 1,5% din PIB pentru a stabiliza raportul datorie publică/PIB. Traiectoria datoriei este, de asemenea, vulnerabilă la deprecierea leului românesc, întrucât 53% din datoria publică este denominată în valută străină. Preconizăm că raportul dintre dobânzi și venituri va crește la 9,3% în 2028, de la 8% în 2025, ușor peste mediana prognozată pentru ratingul „BBB”, de 9,1%.

Dezechilibre externe semnificative: Estimăm că deficitul de cont curent se va reduce doar treptat la 6,7% din PIB până în 2028, de la 7,9% în 2025, în ciuda unor deficite bugetare mai mici, dar va rămâne totuși cu mult peste mediana prognozată pentru ratingul „BBB”, de 0,3%. Ne așteptăm ca intrările nete de investiții străine directe să finanțeze doar 26%.

Fluxurile de capital ar trebui să susțină stabilitatea rezervelor internaționale brute, însă estimăm că acoperirea plăților externe curente din rezerve va scădea la 4,6 luni în 2028, de la 5,2 luni în 2025, în mare măsură în concordanță cu mediana prognozată pentru țările cu rating „BBB”. Datoria externă netă va crește treptat către 32% din PIB până în 2028, de la 22,5% în 2025, un nivel semnificativ mai slab decât poziția de creditor redusă prognozată pentru țările cu rating „BBB”.

Dependență ridicată de împrumuturile externe: Deficitele gemene mari ale României o fac să depindă puternic de finanțarea externă, expunând-o la schimbările de sentiment ale pieței. Afluxurile ridicate de fonduri din UE, inclusiv finanțarea regulată din fondul de coeziune, granturile și împrumuturile din cadrul RRF, precum și prefinanțarea din mecanismul UE „Acțiunea pentru Securitatea Europei”, au redus nevoile de finanțare externă ale pieței în 2026.

Împrumuturile de pe piață vor rămâne probabil la un nivel ridicat, întrucât deficitele bugetare mai mici sunt contrabalansate de scadențele crescânde ale datoriei externe și de fluxurile de fonduri din UE prognozate a fi mai reduse, pe care le estimăm că se vor modera la 1,5% din PIB în perioada 2027-2028, în scădere de la 3,7% în 2026. Cu toate acestea, o execuție mai rapidă a investițiilor ar oferi un potențial de creștere a absorbției și, prin urmare, fluxuri mai mari de fonduri din UE.

Contracție economică; redresare treptată: Estimăm că economia României se va contracta cu 0,6% în 2026 (creștere medie de 0,3% în perioada 2024-2026), în ciuda creșterii investițiilor finanțate de UE, întrucât scăderea veniturilor reale disponibile și încrederea scăzută a consumatorilor reduc cheltuielile gospodăriilor, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu afectează cererea externă. Ne așteptăm ca creșterea PIB-ului real să se redreseze spre potențialul său de 2,3% în 2028, susținută de îmbunătățirea dinamicii salariilor reale și de o redresare a investițiilor din sectorul privat, care vor compensa parțial scăderea cheltuielilor de capital din sectorul public. Creșterea PIB-ului real va rămâne sub mediana prognozată pentru țările comparabile, de 2,7%.

Inflație ridicată și persistentă: Inflația ridicată reprezintă un punct slab al ratingului, inflația medie anuală situându-se peste nivelul țărilor comparabile și, în mod constant, peste ținta de inflație a Băncii Naționale a României de 2,5% ± 1pp în ultimii ani. Deprecierea monedei și prețurile ridicate la energie s-au adăugat presiunilor inflaționiste generate de majorarea cotei de TVA și de expirarea plafonului prețului energiei electrice în a doua jumătate a anului 2025, determinând creșterea IAPC global la 9,7% față de aceeași perioadă a anului precedent în mai 2026, de la 5,8% în iunie 2025. Fitch prognozează că inflația va înregistra o medie de 7,6% în 2026, în creștere față de 6,8% în 2025, înainte de a se modera la 3,8% în 2028.

ESG – Guvernanță: România se situează la un nivel mediu în clasamentul WBGI, la percentila 62, ceea ce reflectă o istorie recentă de tranziții politice pașnice, un nivel moderat al drepturilor de participare la procesul politic, o capacitate instituțională moderată, un stat de drept consolidat și un nivel moderat de corupție”.

UPDATE 00.10. Fitch menține ratingul de țară pentru România

Fitch a anunțat că menține ratingul de țară pentru România, dar a avertizat asupra deficitului bugetar mare.

UPDATE 17.30 Nazare, după discuțiile cu Moody’s: „Agențiile nu analizează doar cifrele la zi”

Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, a anunțat că a avut vineri o întâlnire cu reprezentanții agenției de rating Moody’s, în cadrul procesului de evaluare a României. Discuțiile au vizat situația bugetară, măsurile de reducere a deficitului și reformele asumate de autorități.

„Am prezentat şi în acest context, cu rigoare, execuția bugetară, măsurile deja adoptate pentru reducerea deficitului, evoluția veniturilor și a cheltuielilor, reformele în implementare și planul de finanțare pentru perioada următoare. Discuțiile sunt foarte exigente, pentru că agențiile nu analizează doar cifrele la zi, ci și stabilitatea politică şi capacitatea țării de a continua reformele și menținerea direcției fiscal-bugetare asumată”, a transmis Nazare, într-o postare pe Facebook.

Potrivit ministrului, datele din primul semestru indică o reducere a deficitului bugetar, o creștere a veniturilor și menținerea cheltuielilor sub control, în timp ce investițiile și fondurile europene continuă să susțină economia.

Alexandru Nazare a făcut referire și la procesul legislativ privind reformele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), subliniind importanța acestora pentru accesarea fondurilor europene.

„În același timp, în ultimele zile, formațiunile politice au tratat cu responsabilitate procesul legislativ de adoptare a proiectelor de reforme cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență, de care depind sume importante de bani pentru țara noastră. Continuăm să apărăm cu maximă seriozitate poziția României și să demonstrăm cu toate argumentele disponibile că ajustarea fiscală produce rezultate. România trebuie să transmită, fără echivoc, stabilitate, coerență și responsabilitate”, a adăugat ministrul Finanțelor.

Știrea inițială

De asemenea, pe 16 iulie, Nazare a declarat, după discuțiile Agenției de Rating Fitch, că România se află într-o perioadă crucială înaintea publicării noilor evaluări ale agențiilor internaționale de rating, iar menținerea calificativului de investiții reprezintă o prioritate strategică pentru întreaga economie.

„Menținerea calificativului de investiții este o miză strategică. Nu este doar o chestiune de indicator economic. Vorbim despre costurile de finanțare ale statului, dar și despre cele ale economiei în ansamblu, ale investițiilor private și publice”, a explicat Nazare.

În cadrul discuțiilor au fost abordate și efectele instabilității politice asupra economiei, provocările legate de implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), precum și perspectivele fiscale ale României.

Pe 13 februarie,  Fitch a anunțat că a menținut ratingul României pe termen lung la „BBB minus”, cu perspectivă negativă, plasând țara pe ultima treaptă recomandată investițiilor, „la un pas de junk”.

Agenția vine cu avertismente privind echilibrul fiscal-bugetar al țării noastre.

Ratingul României pe termen lung „BBB minus” este sprijinit de apartenența la Uniunea Europeană și intrările de capital conexe care sprijină convergența veniturilor, finanțele externe și macrostabilitatea, potrivit unui comunicat de presă al agenției de rating.

Fitch are o scară de evaluare de la AAA (cel mai bun) și până la D (stat aflat în faliment).

Aceste evaluări sunt importante pentru că oferă investitorilor interesați informații cu privire la nivelul de risc asociat investițiilor în obligațiunile de stat emise de țările respective. În proces sunt luate în calcul inclusiv riscurile politice, adică nu doar capacitatea guvernului de a plăti împrumuturile, dar și dorința acestuia.