De ce nu a adoptat România moneda euro. Explicațiile guvernatorului BNR

În prezent, România nu îndeplineşte condiţiile pentru adoptarea monedei euro, însă în urmă cu 10-12 ani îndeplinea aceste condiții, dar politicienii români nu au dorit ca țara noastră să fie admisă în zona euro, a declarat marți guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

România putea adopta moneda euro în urmă cu 10-12 ani. Foto arhivă

„S-a renunţat la orizont în momentul în care s-a renunţat la o ţintă fiscal-bugetară. Atunci asta a fost o decizie politică, noi am îndeplinit condiţiile (de aderare, n.r.) prin 2013, 2014, 2015.

A fost şi o decizie politică. Preşedintele Băsescu chiar îşi stabilise această ţintă. S-a considerat politic că avem datoria publică prea mică şi că putem să ne folosim de acest avantaj şi mai toate partidele şi guvernele care au fost nu au mai ţinut la această ţintă fiscală. Eu am trăit acest lucru, aşa că pot să vorbesc liber.

Nu a fost un singur partid, trebuie să se liniştească dezbaterea, pentru că toţi au mers pe linia asta, mai mult sau mai puţin”, a răspuns Isărescu, întrebat dacă, din punct de vedere tehnic, am putea fi pregătiţi să tipărim euro până la finalul anului şi dacă mai există vreun orizont de timp la care România va adopta Euro.

Potrivit acestuia, în 2018 BNR nu a mai vrut să colaboreze.

„În 2018, dacă îmi aduc bine aminte, ultima şedinţă a fost la Academia Română, privind adoptarea monedei euro. Şi am renunţat şi noi la toate comitetele, am avut vreo trei comitete, inclusiv unul tehnic, legat de partea de numerar: cum se aduce numerarul în ţară, cum se distribuie numerarul euro, deci eram avansaţi. Acum, dacă corecţia fiscală înseamnă cinci sau şapte ani, înseamnă că peste cinci sau şapte ani mai discutăm”, a precizat Isărescu, în coferinţa de presă privind raportul trimestrial asupra inflaţiei.

BNR se antrenează pentru moneda europeană

Analiștii financiar-bancari din România se așteaptă ca țara noastră să adere la zona euro în 2035, adică peste 11 ani, potrivit rezultatelor unui sondaj al CFA România.

Cu toate acestea, în urmă cu 10 zile, Cristian Popa, preşedinte al Comisiei de numismatică din Banca Naţională a României şi membru al Consiliului de administraţie al băncii, a declarat recent că România va dispune, până la sfârşitul acestui an, de întreaga dotare tehnologică necesară tipăririi bancnotelor euro.

România nu îndeplinește niciun criteriu pentru aderarea la zona euro

Criteriile de convergență pentru zona euro, cunoscute și sub numele de criteriile de la Maastricht, sunt standarde economice pe care statele membre ale Uniunii Europene trebuie să le îndeplinească pentru a adopta moneda euro. Aceste criterii vizează stabilitatea economică și financiară a viitorilor membri ai zonei euro și includ:

1. Stabilitatea prețurilor:

Rata inflației nu trebuie să depășească mai mult de 1,5 puncte procentuale media celor mai bune trei state membre cu cea mai stabilă inflație.

2. Sănătatea finanțelor publice:

Deficitul bugetar nu trebuie să depășească 3% din produsul intern brut (PIB), iar datoria publică nu trebuie să depășească 60% din PIB.

3. Stabilitatea cursului de schimb:

Moneda națională trebuie să participe la Mecanismul european al cursurilor de schimb (ERM II) timp de cel puțin doi ani fără tensiuni majore, cu fluctuații limitate față de euro.

4. Ratele dobânzilor pe termen lung:

Rata medie a dobânzii pe termen lung nu trebuie să depășească cu mai mult de 2 puncte procentuale rata dobânzilor din cele mai bune trei state membre cu stabilitate a prețurilor.

5. Convergența juridică:

Legislația națională trebuie să fie compatibilă cu Tratatul de la Maastricht și cu Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) și al BCE, inclusiv principiile independenței băncilor centrale.

Aceste criterii sunt menite să asigure o integrare economică și monetară stabilă și coerentă în zona euro.

România are cel mai mare deficit bugetar din UE

În plus, România nu participă, în prezent, la Mecanismul Cursului de Schimb II (ERM II), condiție esențială pentru adoptarea monedei euro. De asemenea, legislația națională rămâne incompatibilă cu cerințele privind independența băncii centrale și integrarea deplină a Băncii Naționale în Eurosistem, potrivit Raportului de convergență al Comisiei Europene din iunie 2024.

Din punct de vedere bugetar, România a înregistrat în 2024 cel mai ridicat deficit din Uniunea Europeană, de 9,3% din PIB, conform metodologiei ESA, depășind cu mult plafonul impus de criteriile de la Maastricht. Acest nivel reflectă derapajele din politica fiscală și slaba capacitate de ajustare structurală. Și, se estimează că va rămâne mult peste pragul de referință de 3 % (circa 8,6 % în 2025). Datoria publică brută crește rapid, de la 54,8 % din PIB în 2024 la aproximativ 63 % în 2026.

Bulgaria ne-a luat-o înainte

Încă din luna iunie, Bulgaria a primit undă verde din partea Comisiei Europene pentru aderarea la zona euro, luna trecută BCE stabilind și cursul valutar leva/euro, după data de 1 ianuarie 2026, când Bulgaria va deveni al 21-lea stat al zonei euro.

Bulgaria se va alătura monedei unice la începutul anului viitor, la un curs de un euro pentru 1,95583 leva. Acum Bulgaria are la dispoziţie mai puţin de şase luni pentru a pregăti tranziţia tehnică.

Bulgaria s-a străduit să menţină leva legată de euro de când a aderat la UE, în 2007, dar după o aşteptare atât de îndelungată, mulţi bulgari şi-au pierdut entuziasmul iniţial, iar 50% sunt acum sceptici în privinţa euro, conform unui sondaj Eurobarometru din luna mai. Unii bulgari se tem că trecerea la euro va duce la majorarea preţurilor.

Adoptarea euro de către Bulgaria vine la trei ani după ultima extindere din 2023, când Croaţia a devenit al 20-lea stat membru al zonei euro.

În urma aderării Bulgariei, doar şase ţări membre UE rămân în afara zonei monedei unice: Suedia, Polonia, Cehia, Ungaria, România şi Danemarca. Niciuna din ele nu are planuri imediate de adoptare a euro, fie din motive politice, fie pentru că nu îndeplinesc criteriile economice cerute.

Bulgaria se află în prezent pe ultima sută de metri în procesul de aderare la zona euro. Cea mai mare provocare a fost inflația, care a scăzut semnificativ – de la 4,7% în 2023 la 2,6% în 2024.

Pentru a fi acceptată, Bulgaria a trebuit să mențină o inflație medie anuală care să nu depășească cu mai mult de 1,5 puncte procentuale media celor mai stabile trei economii europene — în 2024: Irlanda (1%), Italia (1,4%) și Luxemburg (1,6%).