Zona euro, testul de maturitate pentru România. Specialiștii avertizează: fără reforme, adoptarea euro devine o capcană

Aderarea la zona euro nu este doar un pas politic, ci un test de maturitate economică. Deși promite stabilitate, credibilitate și acces mai ieftin la finanțare, adoptarea monedei europene fără reforme structurale profunde poate expune România la vulnerabilități majore. În contextul în care Bulgaria a avansat deja, în acest sens, riscul real este ca România să rămână pe margine, competitiv, financiar și geopolitic, avertizează specialiștii.

Sursă foto: Shutterstock

„Aderarea la zona euro ar însemna, în esență, integrarea deplină în mecanismele și disciplina monetară europeană, cu beneficii semnificative legate de stabilitatea prețurilor, reducerea costurilor de finanțare și eliminarea riscului valutar pentru tranzacții externe”, explică pentru Adevărul, Flavius Jakubowicz, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România.

Potrivit acestuia, într-un context regional, în care Bulgaria a făcut deja acest pas, riscul este ca România să rămână izolată competitiv și percepută ca o economie cu risc mai ridicat, ceea ce poate influența negativ fluxurile de investiții străine și costul capitalului.

România are nevoie de o consolidare bugetară credibilă

„Totuși, momentul nu este lipsit de riscuri majore. Absența consolidării fiscale reale, deficitul bugetar structural ridicat și dezechilibrele externe cresc vulnerabilitatea economiei în fața șocurilor. Aderarea prematură, fără convergență reală și reforme structurale, ar putea genera tensiuni interne prin rigidizarea politicii monetare și constrângeri fiscale suplimentare, cu posibile efecte negative asupra creșterii economice și stabilității financiare. Așadar, contextul regional poate crea presiune politică pentru accelerare, dar momentul trebuie ales cu maximă prudență economică”, spune specialistul.

În ceea ce privește reforma fiscală, principalele condiții tehnice sunt bine cunoscute: respectarea criteriilor de la Maastricht, inflație stabilă și convergență cu media europeană, deficit bugetar sub 3% din PIB, datorie publică sub 60% din PIB, stabilitatea cursului valutar și a ratelor dobânzilor pe termen lung. „Dincolo de aceste criterii nominale, există condiții fundamentale de convergență reală și structurală: sustenabilitatea finanțelor publice, reforma administrației fiscale, modernizarea pieței muncii și creșterea productivității. România are nevoie de o consolidare bugetară credibilă, o strategie clară de reducere a deficitului structural și un sistem fiscal mai eficient și mai echitabil”, adaugă Flavius Jakubowicz.

În opinia sa, un parcurs realist în următorii 3–5 ani este foarte ambițios, dat fiind actualul nivel al deficitului bugetar și al presiunilor sociale. „Este fezabil doar cu o voință politică puternică și cu reforme structurale consistente, asumate la nivel guvernamental și societal. Fără acestea, riscul ar fi nu doar ratarea calendarului de aderare, ci și creșterea vulnerabilităților macroeconomice. (...) Aderarea la zona euro este un obiectiv strategic benefic pe termen lung, dar care trebuie susținut de o transformare structurală profundă a economiei și a finanțelor publice, pentru a evita efecte adverse și pentru a asigura convergența reală și sustenabilă”, concluzionează acesta.

Bulgaria, mai atractivă în ochii investitorilor

Cristian Tudorescu, consultant financiar, spunea recent, într-o declarație pentru „Adevărul”: „Nu pare că ne-am dori așa de tare să trecem la moneda euro, în următorul deceniu.” Acesta a explicat că, în 2016, România îndeplinea aproape toate criteriile: inflație mică, deficit bugetar de 1–2%, dobânzi relativ scăzute. „Din 2017 încoace, noi tot ne-am îndepărtat de acele criterii. Acum nu mai îndeplinim niciunul. Odată cu creșterea deficitului bugetar, pe care acum ne chinuim să îl corectăm, am arătat clar, ca țară, că nu ne interesează să fim în zona euro. Și n-a protestat nimeni în stradă că nu mergem către moneda euro. În schimb, am văzut proteste pentru a avea salarii mai mari decât ne permitem”, susținea acesta.

Adrian Codirlașu, președintele CFA România, a declarat în același context că „Bulgaria va ieși, cu siguranță, în față atunci când va fi comparată cu România. Atât prin prisma stabilității politicilor fiscale, cât și a faptului că taxele în Bulgaria sunt mult mai mici decât la noi. Toate aceste lucruri vor face Bulgaria mai atractivă în ochii investitorilor străini”. Potrivit acestuia, România nu are șanse să adere la zona euro în următorii zece ani. „O condiție pentru a intra în zona euro este deficitul bugetar care trebuie să fie de 3% din PIB, iar noi am negociat un plan pe 7 ani pentru a-l duce la 3%. Așadar, șapte ani, de acum încolo nu avem cum să aderăm.”

Tot el a explicat că „de asta nici nu vrem să aderăm, pentru că ar presupune o politică fiscală echilibrată, pe care nu o vrem. Dacă, undeva, în anul 2016, îndeplineam toate criteriile, politica fiscală a stricat echilibrele macro. Facem deficite bugetare mari, nu există niciun fel de legătură în politica fiscală a noastră... Este suficient să ne uităm ce am făcut anul trecut, când se poate vorbi de o inconștiență politică fiscală... am cheltuit efectiv fără măsură bani, fără să ne gândim la consecințele macroeconomice a ceea ce am făcut. Cu asemenea politică fiscală, nu ne-ar vrea ei în zona euro!”

Deficitul de 9,3% din PIB

România nu participă, în prezent, la Mecanismul Cursului de Schimb II (ERM II), condiție esențială pentru adoptarea monedei euro. De asemenea, legislația națională rămâne incompatibilă cu cerințele privind independența băncii centrale și integrarea deplină a Băncii Naționale în Eurosistem, potrivit Raportului de convergență al Comisiei Europene din iunie 2024.

Din punct de vedere bugetar, România a înregistrat în 2024 cel mai ridicat deficit din Uniunea Europeană, de 9,3% din PIB, conform metodologiei ESA, depășind cu mult plafonul impus de criteriile de la Maastricht. Acest nivel reflectă derapajele din politica fiscală și slaba capacitate de ajustare structurală. Și, se estimează că va rămâne mult peste pragul de referință de 3 % (circa 8,6 % în 2025). Datoria publică brută crește rapid, de la 54,8 % din PIB în 2024 la aproximativ 63 % în 2026.

Zona euro înseamnă disciplină 

„Aceste presiuni fiscale provin din creșterile substanțiale de salarii și pensii din sectorul public și alte majorări de cheltuieli, inclusiv legate de alegerile parliamentary și prezidențiale din 2024. Pe parcursul acelui an, guvernul a implementat majorări considerabile care, alături de creșterea cheltuielilor cu dobânzile la datoria publică, au amplificat presiunea asupra finanțelor publice. Instabilitatea politică agravează situația: mutarea alegerilor prezidențiale în mai 2025 a redus apetitul pentru reforme în prima jumătate a anului”, conform prognozei de luna trecută, a Comisiei Europene.

Codirlașu a mai subliniat, de curând, că, în lipsa apartenenței la zona euro, autoritățile române pot continua să acopere dezechilibrele fiscale prin inflație, ceea ce se traduce direct în pierderi pentru populație. „Avem inflație de 10% probabil, cu 5% anul trecut și cu vreo 7% anul viitor... și cu reducerea puterii de cumpărare (cea creată artificial în 2024) cu peste 20%... Iată... Dacă am fi în zona euro nu ni s-ar permite să facem așa ceva.” El a adăugat că „autoritățile nu doresc aderarea la zona euro, pentru că asta înseamnă, cumva, ordine pusă în finanțele publice... Pe care nu o vor, că nu mai pot cheltui cum doresc ei.”