BNR se antrenează pentru moneda europeană, deși România nu îndeplinește niciun criteriu de aderare

România va dispune, până la sfârşitul acestui an, de întreaga dotare tehnologică necesară tipăririi bancnotelor euro, a declarat Cristian Popa, preşedinte al Comisiei de numismatică din Banca Naţională a României şi membru al Consiliului de administraţie al băncii.

România nu îndeplinește niciun criteriu cerut pentru aderarea la zona euro

„În ceea ce priveşte procesul de aderare la zona euro, suntem bucuroşi să informăm publicul că regiile aflate în coordonarea Băncii Naţionale a României, RA Imprimeria BNR şi RA Monetăria Statului, înregistrează progrese majore în dezvoltarea capacităţilor tehnice de imprimare a biletelor de bancă, respectiv de batere a monedei euro. Imprimeria BNR s-a pregătit constant pentru momentul trecerii/tipăririi bancnotelor euro, iar la sfârşitul acestui an, în urma unor investiţii ample, vom bifa un obiectiv important al acestui proces: vom dispune de întreaga dotare tehnologică necesară, ceea ce nu-i puţin. Din punct de vedere tehnic, vom avea capacitatea de imprimare a biletelor de bancă euro, la standardele foarte înalte cerute de Banca Centrală Europeană. La rândul său, Monetăria Statului deţine infrastructura tehnologică şi competenţele profesionale necesare pentru desfăşurarea activităţilor de producţie a monedei euro, în conformitate cu cerinţele şi standardele impuse de autoritatea monetară europeană", a declarat pentru Agerpres Cristian Popa.

El a menţionat că Regia a realizat investiţii semnificative în echipamente de ultimă generaţie, destinate proceselor de ştanţare, sortare, numărare şi ambalare a monedelor precum prese de înaltă precizie pentru baterea monedelor bimetalice şi echipamente de gravare cu laser, capabile să realizeze matriţe monetare şi microgravuri de înaltă precizie sau cuptoare pentru tratament termic de creştere a durabilităţii matriţelor în procesul de presare.

Cristian Popa a afirmat că nu este vorba doar despre maşini, dar în primul rând despre oameni: cele două regii vor deţine la finalul anului portofolii complete de echipamente de ultimă generaţie precum şi resurse umane înalt specializate, formate în decursul a zeci de ani de activitate în domeniul fabricării de bancnotă şi monedă.

„Desigur, producţia efectivă va fi condiţionată de obţinerea acreditărilor necesare şi de evoluţii pozitive în procesul general de aderare, proces ce trebuie să amintesc că are, de asemenea, printre altele, precondiţia de îndeplinire a criteriilor de la Maastricht, unde mai sunt necesare progrese substanţiale. În ceea ce priveşte designul, monedele euro au o faţă comună, valabilă pentru toate statele membre, şi una specifică ţării. Ce vă pot spune la acest moment este că vom urma şi respecta toate recomandările şi cerinţele Băncii Centrale Europene (BCE) atunci când vom ajunge la alegerea designului pentru faţa specifică. Spre deosebire de monedele euro, bancnotele euro nu au o faţă naţională, care să indice de unde provin. Banca Centrală Europeană are în derulare în prezent un proces de reproiectare a bancnotelor euro, propunându-şi, de asemenea, ca bancnotele euro să devină mai durabile şi mai prietenoase cu mediul, a mai spus Cristian Popa. 

România nu îndeplinește niciun criteriu cerut de UE pentru aderarea la zona euro

Criteriile de convergență pentru zona euro, cunoscute și sub numele de criteriile de la Maastricht, sunt standarde economice pe care statele membre ale Uniunii Europene trebuie să le îndeplinească pentru a adopta moneda euro. Aceste criterii vizează stabilitatea economică și financiară a viitorilor membri ai zonei euro și includ:

1. Stabilitatea prețurilor:

Rata inflației nu trebuie să depășească mai mult de 1,5 puncte procentuale media celor mai bune trei state membre cu cea mai stabilă inflație.

2. Sănătatea finanțelor publice:

Deficitul bugetar nu trebuie să depășească 3% din produsul intern brut (PIB), iar datoria publică nu trebuie să depășească 60% din PIB.

3. Stabilitatea cursului de schimb:

Moneda națională trebuie să participe la Mecanismul european al cursurilor de schimb (ERM II) timp de cel puțin doi ani fără tensiuni majore, cu fluctuații limitate față de euro.

4. Ratele dobânzilor pe termen lung:

Rata medie a dobânzii pe termen lung nu trebuie să depășească cu mai mult de 2 puncte procentuale rata dobânzilor din cele mai bune trei state membre cu stabilitate a prețurilor.

5. Convergența juridică:

Legislația națională trebuie să fie compatibilă cu Tratatul de la Maastricht și cu Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) și al BCE, inclusiv principiile independenței băncilor centrale.

Aceste criterii sunt menite să asigure o integrare economică și monetară stabilă și coerentă în zona euro.

România are cel mai mare deficit bugetar din UE

În plus, România nu participă, în prezent, la Mecanismul Cursului de Schimb II (ERM II), condiție esențială pentru adoptarea monedei euro. De asemenea, legislația națională rămâne incompatibilă cu cerințele privind independența băncii centrale și integrarea deplină a Băncii Naționale în Eurosistem, potrivit Raportului de convergență al Comisiei Europene din iunie 2024.

Din punct de vedere bugetar, România a înregistrat în 2024 cel mai ridicat deficit din Uniunea Europeană, de 9,3% din PIB, conform metodologiei ESA, depășind cu mult plafonul impus de criteriile de la Maastricht. Acest nivel reflectă derapajele din politica fiscală și slaba capacitate de ajustare structurală. Și, se estimează că va rămâne mult peste pragul de referință de 3 % (circa 8,6 % în 2025). Datoria publică brută crește rapid, de la 54,8 % din PIB în 2024 la aproximativ 63 % în 2026.

Bulgaria ne-a luat-o înainte

Încă din luna iunie, Bulgaria a primit undă verde din partea Comisiei Europene pentru aderarea la zona euro, luna trecută BCE stabilind și cursul valutar leva/euro, după data de 1 ianuarie 2026, când Bulgaria va deveni al 21-lea stat al zonei euro.

Bulgaria se va alătura monedei unice la începutul anului viitor, la un curs de un euro pentru 1,95583 leva. Acum Bulgaria are la dispoziţie mai puţin de şase luni pentru a pregăti tranziţia tehnică.

Bulgaria s-a străduit să menţină leva legată de euro de când a aderat la UE, în 2007, dar după o aşteptare atât de îndelungată, mulţi bulgari şi-au pierdut entuziasmul iniţial, iar 50% sunt acum sceptici în privinţa euro, conform unui sondaj Eurobarometru din luna mai. Unii bulgari se tem că trecerea la euro va duce la majorarea preţurilor.

Adoptarea euro de către Bulgaria vine la trei ani după ultima extindere din 2023, când Croaţia a devenit al 20-lea stat membru al zonei euro.

În urma aderării Bulgariei, doar şase ţări membre UE rămân în afara zonei monedei unice: Suedia, Polonia, Cehia, Ungaria, România şi Danemarca. Niciuna din ele nu are planuri imediate de adoptare a euro, fie din motive politice, fie pentru că nu îndeplinesc criteriile economice cerute.

Bulgaria se află în prezent pe ultima sută de metri în procesul de aderare la zona euro. Cea mai mare provocare a fost inflația, care a scăzut semnificativ – de la 4,7% în 2023 la 2,6% în 2024.

Pentru a fi acceptată, Bulgaria a trebuit să mențină o inflație medie anuală care să nu depășească cu mai mult de 1,5 puncte procentuale media celor mai stabile trei economii europene — în 2024: Irlanda (1%), Italia (1,4%) și Luxemburg (1,6%).