Analiză Cum trăiesc românii cu credit ipotecar. Între siguranța unui „acasă” și prețul plătit în fiecare lună

Pentru foarte mulți români, cumpărarea unei locuințe vine la pachet cu un credit care le schimbă radical stilul de viață. Vacanțele sunt amânate sau scurtate, ieșirile în oraș devin mai rare, iar fiecare cheltuială este atent analizată. Cu toate acestea, cei mai mulți nu regretă decizia de a deveni proprietari și spun că responsabilitatea unui credit i-a făcut mai atenți cu banii.

Un studiu de specialitate arată că aproape șapte din zece români care au un credit ipotecar continuă să economisească, chiar dacă pun deoparte sume mai mici decât înainte. În același timp, mulți renunță la concedii, la hobby-uri sau își caută surse suplimentare de venit pentru a face față ratelor.

„În urmă cu doi ani am luat un credit ipotecar de 55.000 de euro, după ce am plătit un avans de 20.000 de euro. Acum plătesc câte 2.000 de lei pe lună rata la bancă. Creditul este pe 30 de ani”, a declarat pentru „Adevărul” un tânăr de 26 de ani.

Acesta spune că, de la momentul în care a devenit proprietar, concediile au devenit un lux.

„Nu mai pot pune niciun ban deoparte și nici nu-mi permit să plec în concediu. Am fost la mare două zile, în urmă cu doi ani. Sper să pot da fuga o zi și anul acesta. În rest, nu-mi permit prea multe”, mărturisește el.

O casă înseamnă mai mult decât o investiție financiară

Dincolo de calcule, dobânzi și rate, un credit ipotecar produce și schimbări profunde în plan psihologic, explică Gabriela Marc, psiholog clinician principal și lector universitar asociat la Facultatea de Psihologie și Științele Educației.

Pentru cei mai mulți tineri, cumpărarea primei locuințe reprezintă unul dintre cele mai importante momente ale vieții.

„Ea simbolizează independența, maturizarea și sentimentul profund că există, în sfârșit, un loc pe care îl pot numi «acasă». În spatele acestui vis se află însă, de foarte multe ori, un angajament care se întinde pe două sau chiar trei decenii. Odată cu semnarea contractului nu se schimbă doar situația financiară, ci și felul în care omul începe să privească timpul, viitorul și propria libertate”, a declarat pentru „Adevărul” Gabriela Marc.

Specialista spune că reducerile de cheltuieli observate după contractarea unui credit nu reprezintă doar ajustări de buget, ci reflectă o reorganizare profundă a vieții.

„Foarte mulți români aleg să reducă ieșirile în oraș, să renunțe la concedii, să amâne hobby-uri sau să își caute surse suplimentare de venit pentru a putea susține plata ratelor. Privite din exterior, acestea par simple ajustări financiare. Din perspectivă psihologică însă, ele spun povestea unei reorganizări mult mai profunde. Nu doar cheltuielile se schimbă, ci întreaga arhitectură a vieții începe să fie construită în jurul unei obligații care însoțește omul ani la rând”, a explicat experta.

Când siguranța începe să coste libertatea

Nevoia unei locuințe proprii răspunde uneia dintre cele mai profunde nevoi umane: siguranța.

„Avem nevoie să știm că există un loc în care ne putem întoarce, un spațiu în care putem lăsa garda jos și în care viața capătă un sentiment de continuitate. Tocmai de aceea, ideea de «acasă» este una dintre cele mai profunde nevoi psihologice pe care le avem”, explică Gabriela Marc.

Problema apare atunci când întreaga existență începe să fie organizată în jurul ratei.

„În momentul în care fiecare decizie începe să fie trecută prin filtrul întrebării «Îmi voi mai permite să plătesc rata?», când schimbarea locului de muncă devine prea riscantă, când vacanțele sunt amânate an după an, iar bucuriile mici sunt percepute ca un lux, creditul încetează să mai fie doar un instrument financiar. El începe să devină un organizator al vieții psihice”, a adăugat ea.

Psihologul subliniază că responsabilitatea nu este în sine un lucru negativ.

„Asumarea responsabilității este unul dintre procesele prin care omul se maturizează. Dificultatea apare atunci când responsabilitatea devine atât de mare încât nu mai lasă loc pentru spontaneitate, pentru explorare sau pentru sentimentul că viața poate fi trăită și nu doar administrată”, spune Marc.

Creierul nu răspunde la rate, ci la sentimentul de nesiguranță

Din punct de vedere psihologic, organismul nu reacționează la existența unui contract bancar, ci la percepția riscului.

„Sistemul nostru nervos nu interpretează lumea în termeni economici. El nu înțelege dobânzi, contracte sau grafice de rambursare. Înțelege însă foarte bine percepția de siguranță și de risc”, explică psihologul.

Potrivit Gabrielei Marc, atunci când omul simte că stabilitatea întregii sale vieți depinde de capacitatea de a plăti lunar o rată, organismul intră într-o stare de vigilență permanentă.

„Devine mai atent la pericole, mai preocupat de control, mai prudent în decizii și mai puțin disponibil pentru risc, creativitate și explorare. Din exterior acest lucru poate părea responsabilitate, însă în interior există uneori o stare de vigilență care consumă resurse fără să fie observată”, a adăugat experta.

În timp, această stare poate deveni aproape permanentă.

„Omul nu mai gândește doar în termenii prezentului. El începe să trăiască permanent în relație cu un viitor care trebuie protejat. Iar atunci când această stare se prelungește ani la rând, sistemul nervos poate rămâne blocat într-o formă subtilă de alertă, chiar și atunci când nu există un pericol imediat”, a explicat Marc pentru „Adevărul”.

De ce renunțăm tocmai la lucrurile care ne fac bine

Vacanțele, timpul liber sau hobby-urile sunt printre primele cheltuieli eliminate din buget atunci când apare presiunea ratelor.

Psihologul atrage însă atenția că acestea nu sunt simple forme de divertisment.

„Primul lucru la care renunțăm este aproape întotdeauna ceea ce pare neesențial. Renunțăm la vacanțe, timpul liber, hobby-uri, sport, ieșirile cu prietenii. Din perspectivă psihologică însă, ele nu sunt un moft. Sunt experiențele prin care sistemul nervos își recapătă echilibrul, prin care corpul iese din starea de supraviețuire și își amintește că viața înseamnă mai mult decât obligații și responsabilități”, a adăugat ea.

Gabriela Marc vorbește despre un paradox pe care îl întâlnește frecvent în cabinet.

„Exact în perioadele în care avem cea mai mare nevoie de aceste resurse, suntem tentați să renunțăm la ele. Fără să ne dăm seama, începem să economisim tocmai din locurile care ne hrănesc psihic, iar ceea ce câștigăm financiar pe termen scurt poate deveni, în timp, o pierdere emoțională pe care nu o mai observăm”, explică specialista.

Când viitorul ajunge să fure prezentul

În practica sa, Gabriela Marc întâlnește frecvent persoane care „își amână viața” pentru momentul în care creditul va fi achitat.

„În cabinet întâlnesc adesea oameni care îmi spun că vor începe să trăiască «după»: după ce termină creditul, după ce cresc veniturile, după ce apare stabilitatea. Există mereu un șir de «după». Doar că viața nu începe niciodată după. Ea se întâmplă exact în anii în care noi alergăm să pregătim acel «după»”, a spus ea.

În opinia sa, există riscul ca oamenii să construiască un viitor sigur sacrificând tocmai prezentul.

„Putem ajunge atât de preocupați să nu pierdem casa, încât să uităm să locuim cu adevărat în ea. Pentru că o locuință nu devine «acasă» în ziua în care semnăm contractul. Ea devine acasă în toate acele momente aparent mărunte în care se umple de râsete, de prieteni, de copii, de seri liniștite și de amintiri”, a adăugat experta.

Creditul nu ar trebui să devină singurul proiect al vieții

Psihologul clinician principal Gabriela Marc atrage atenția că responsabilitatea unui credit ipotecar este firească, însă devine problematică atunci când începe să dicteze toate deciziile importante din viață.

„Nu cred că soluția este să fugim de responsabilități sau să evităm creditele. Ele pot reprezenta o investiție firească în viitor și un pas important spre autonomie. Ce cred însă că este esențial este să nu transformăm plata ratei în singurul proiect al vieții. O casă este importantă, dar niciun zid nu poate oferi ceea ce oferă o relație hrănitoare, un concediu în care corpul se odihnește cu adevărat, o după-amiază petrecută fără grabă cu oamenii pe care îi iubim sau sentimentul că viața nu este alcătuită doar din obligații”, a declarat Gabriela Marc pentru „Adevărul”.

Potrivit acesteia, siguranța financiară și sănătatea psihică trebuie privite ca două investiții la fel de importante.

„Siguranța financiară este importantă, dar și sănătatea psihică este tot o investiție, iar una fără cealaltă ajunge, mai devreme sau mai târziu, să își piardă sensul”, a afirmat Marc pentru „Adevărul”.

Psihologul spune că societatea încurajează investițiile în proprietăți și în carieră, însă vorbește prea puțin despre investițiile care nu pot fi măsurate în bani.

„Trăim într-o cultură care ne învață să investim în proprietăți, în carieră și în stabilitate, dar vorbește prea puțin despre investițiile care nu apar în niciun extras de cont: timpul petrecut cu oamenii pe care îi iubim, liniștea, joaca, vacanțele, mesele împărtășite, conversațiile fără grabă și toate acele experiențe care îi spun sistemului nostru nervos că viața nu înseamnă doar a supraviețui, înseamnă și a trăi cu adevărat prezentul”, explică aceasta.

Pericolul de a sacrifica prezentul pentru un viitor sigur

Gabriela Marc avertizează că există un paradox al maturității: în încercarea de a construi un viitor cât mai sigur, oamenii pot ajunge să piardă tocmai prezentul.

„Există un paradox profund al maturității: în încercarea de a construi un viitor sigur, putem ajunge să sacrificăm exact prezentul pentru care îl construim. Atunci când fiecare alegere este făcută exclusiv pentru ziua de mâine, ziua de astăzi începe, încet, să dispară. Se spune că atunci când trecutul devine prezent, viitorul devine trecut”, afirmă psihologul.

În opinia sa, adevăratul sens al unei locuințe nu este dat de actele de proprietate, ci de viața care se construiește între pereții ei.

„O casă poate fi cumpărată în rate, dar un «acasă» nu. El se construiește din prezență, din relații, din momentele în care ne permitem să fim vii și nu doar eficienți. Se construiește din libertatea de a simți că zidurile pe care le-am ridicat adăpostesc o viață, nu doar o datorie, o rată”, spune psihologul.

La final, Gabriela Marc spune că oamenii își vor aminti, peste ani, mult mai puțin de efortul financiar și mult mai mult de felul în care și-au trăit viața.

„Adevărata prosperitate nu înseamnă să deții cât mai multe lucruri pentru care să lupți să nu le pierzi. Adevărata comoară este să te bucuri de fiecare moment și de fiecare realizare. La sfârșitul vieții, oamenii nu își vor aminti câte rate au plătit și nici cât a valorat locuința lor. Își vor aminti cine îi aștepta acasă, dacă au avut timp să râdă, să iubească și să fie prezenți în propria existență. Cea mai valoroasă casă pe care o construim de-a lungul vieții nu este cea din cărămidă, ci viața pe care alegem să o trăim între pereții ei”, a explicat Marc.

Românii cu credite au devenit mai prudenți cu banii

Concluziile psihologului sunt susținute și de datele celui mai recent studiu realizat de Imobiliare.ro Finance, care arată că accesarea unui credit ipotecar îi determină pe mulți români să adopte un comportament financiar mai responsabil.

Potrivit cercetării, jumătate dintre respondenți spun că rata lunară reprezintă mai puțin de 30% din venitul familiei, iar aproape șapte din zece persoane care au contractat un credit ipotecar afirmă că nu regretă această decizie.

Totodată, aproximativ 70% dintre românii cu credit continuă să economisească, chiar dacă pun deoparte sume mai mici decât înainte. Mulți își păstrează și obiceiul de a investi, însă într-un ritm mai redus.

Datele mai arată că principalii factori de stres sunt durata foarte mare a creditului, posibilitatea ca veniturile să scadă în următorii ani, creșterea dobânzilor și incertitudinile economice.

Studiul mai relevă că 45% dintre românii care solicită în prezent un credit ipotecar aleg să colaboreze cu un broker de credite, în timp ce în Polonia peste 70% dintre cumpărători apelează la un astfel de specialist.

Cei care folosesc serviciile unui broker spun că apreciază în special compararea ofertelor disponibile pe piață, rapiditatea răspunsurilor, sprijinul în pregătirea dosarului și faptul că au alături un specialist care negociază cu banca în numele lor.

România rămâne țara cu cei mai mulți proprietari de locuințe din UE

În ciuda dificultăților pe care le presupune plata unui credit pe termen lung, România continuă să fie statul european cu cea mai mare pondere a populației care locuiește într-o locuință aflată în proprietatea gospodăriei din care face parte.

Potrivit celor mai recente date Eurostat, în 2024 aproximativ 94% dintre persoanele din România locuiau într-o locuință deținută de gospodăria lor, față de o medie de 68% la nivelul Uniunii Europene. România este urmată de Slovacia (93%) și Ungaria (92%).

Specialiștii atrag însă atenția că această statistică nu arată câți români și-au cumpărat locuințele prin credit ipotecar și nici câți sunt proprietari în acte, ci măsoară ponderea populației care locuiește într-o gospodărie ce deține locuința respectivă. Nivelul ridicat al proprietății este explicat, în mare parte, de privatizarea masivă a fondului locativ după 1990 și reprezintă una dintre particularitățile pieței rezidențiale din România.