Cum a ajuns economia Europei Centrale o ciulama

Economiile Europei Centrale continuă să aibă rezultate variate, cu accese de creştere şi contractări parcă menite să reziste pe măsură ce criza datoriilor din zona euro şi măsurile de austeritate luate pe plan local sufocă cererea şi întârzie un profit ce ar susţine creşterea economică, relatează „The Wall Street Journal” (WSJ).

Cifrele pe cel de-al doilea trimestru date publicităţii pe14 august au arătat o Ungarie care, deşi este foarte încrezătoare în exporturi, cade înapoi în recesiune, în timp ce economia Cehiei continuă să se încordeze. România, pe partea cealaltă, a ieşit din recesiune şi economia Slovaciei este, de asemenea, în creştere.

Polonia, cea mai mare economie din regiunea estică a Uniunii Europene, care va da publicităţii cifrele de pe cel de-al doilea trimestru abia la sfârşitul lunii, ar trebui să aibă o creştere mică, dar stabilă.

Scăderi în Ungaria şi Cehia

Stagnarea sau chiar un mic declin al celor mai multe segmente ale economiei Ungariei au atras ţara în cel de-al doilea trimestru de zbateri, plasând-o, după cum susţin mulţi specialişti, în recesiune. Produsul Intern Brut (PIB) al ţării a scăzut cu 0,2% faţă de trimestrul anterior şi cu 1,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

În Cehia, industria îşi pierde din avânt, iar declinul construcţiilor trag economia şi mai jos rezultând al patrulea trimestru consecutiv de contragere economică. La fel ca Ungaria, PIB-ul Cehiei a scăzut cu 0,2% faţă de trimestrul anterior şi cu 1,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Scăderile celor două ţări au avut loc deşi date emise în aceeaşi zi arătau că Germania, Austria şi Slovacia, aveau o creştere economică în ceea ce priveşte exporturile. Economia Slovaciei a crescut cu 0,7% faţă de primul trimestru şi cu 2,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în special, datorită investiţiilor noi în sectorul auto.

Mai multe surprize negative decât pozitive

România, cea mai estică ţară a UE, a înregistrat o creştere după ce a suferit două trimestre de criză. Economia sa a crescut cu 0,5% faţă de primele trei luni ale anului şi cu 1,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

„Totul este o ciulama”, a spus Neil Shearing, un economist al pieţelor emergente de la publicaţia „Capital Economics” din Londra, Anglia.

„Sunt mai multe surprize negative decât cele pozitive cu privire la Europa Centrală, şi este dificil să fii optimist în ceea ce priveşte regiunea”, adaugă Shearing. „Nimic nu indică faptul că va exista o îmbunătăţire în trimestrul trei. Lucrurile vor fi, probabil, mai rele, înainte de a se redresa.”

Factorii locali nu sunt de ajutor

Măsurile de austeritate menite să micşoreze deficitul fiscal atârnă asupra cererii domestice şi consumului guvernamental din Republica Cehă şi din ţările vecine, în timp ce taxele impuse băncilor şi corporaţiilor din Ungaria lovesc, şi ele, economia.

Michal Brozka, economist la filiala cehă a băncii austriece „Raiffeisen”, a declarat că cifrele date publicităţii ar putea grăbi Banca Centrală a Cehiei să simplifice politica monetară în următoarele luni pentru a sprijini activitatea domestică.

Banca Centrală din Cehia a tăiat dobânda cheie de la 25 de puncte bazice, până la 0,5%, prima schimbare în politica monetară din mai, 2010.

România - o mică luminiţă de speranţă

Pe măsură ce Europa continuă să înoate prin criză, privirea de ansamblu asupra economiei devine din ce în ce mai neagră. „Sfârşeşti prin a avea economii mai slabe, producţia industrială încetineşte fapt ce duce la o încredere scăzută. Apoi, guvernul începe să ia măsuri şi se îndeplinesc cele mai negre previziuni”, spune Shearing.

Există şi nişte mici luminiţe de speranţă, cum ar fi ieşirea României din recesiune.

„Salariile din sectorul bugetar au crescut ca urmare a alegerilor din iunie şi România a sprijinit consumul chiar la sfârşitul trimestrului. Inflaţia începe să scadă rapid şi acest lucru ajută la creşterea veniturilor reale şi este un factor al ridicării României”, spune Neil Shearing.

Cea mai mare problemă este o regiune care este expusă zonei euro. Grecia şi altele ca ea pot ieşi din blocul uniunii. Singurele aşteptări în această privinţă sunt creşteri sporadice, dar problemele vor fi mai grave, înainte ca situaţia să se îmbunătăţească”, conchide Shearing, pentru WSJ.