Cu cât contribuie un angajat la Pilonul 2 de pensii private obligatorii
0Contribuția angajaților la Pilonul 2 de pensii private obligatorii a fost majorată încă de la 1 ianuarie 2024, banii fiind retrași automat din contribuția de 25% din salariul brut plătită de angajat pentru fondurile de pensii publice.
Sistemul de pensii obligatorii administrate privat este reglementat prin Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, cu modificările şi completările ulterioare.
În sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:
- persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă;
- funcționarii publici;
- alte persoane care realizează venituri asimilate salariilor pentru care se datorează contribuție de asigurări sociale, potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Codul fiscal.
- persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi şi obligații sunt asimilate, în condițiile prezentei legi, cu cele ale persoanelor prevăzute la pct. I;
- persoanele care beneficiază de drepturi bănești lunare, ce se asigură din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în condițiile legii, denumite în continuare șomeri;
- persoanele care realizează venituri din activități independente şi/sau din drepturi de proprietate intelectuală, pentru care se datorează contribuție de asigurări sociale, potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
Orice persoană se poate asigura în sistemul public de pensii în baza unui contract de asigurare socială, în vederea obținerii pensiei pentru limită de vârstă şi, după caz, în vederea completării venitului asigurat utilizat la calculul acestei categorii de pensie.
4,75% din salariul brut este contribuția lunară la Pilonul 2
Concret, din cei 25% din salariul brut care ajung la Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), începând cu 1 ianuarie 2024, 4,75% sunt virați automat căttre Pilonul 2 de pensii private obligatorii, rezultând o cotă de 20,25% pentru pensiile de stat.
Exemplu de calcul. Cât plătim pe un an
Concret, la un salariu minim de 4.050 de lei, contribuția totală lunară de 25% este de 1.012,5 lei. Din acești bani, 4,75% sunt virați către Pilonul 2 de pensii private obligatorii, adică 192,37 lei pe lună, adică 2.308,5 lei/an.
În cazul unui salariu mediu de circa 9.000 de lei brut lunar, contribuția totală la fondurile de pensii este de 2.250 lei lunar, din care la Pilonul 2 de pensii private obligatorii ajung 427,5 lei pe lună, adică 5.130 lei pe an.
O persoană cu un salariu brut de 15.000 de lei, adică mai puțin de 9.000 lei net, va plăti pentru pensii 3.750 lei pe lună, din care 712,5 lei la Pilonul 2 de pensii private obligatorii, suma anuală virată în contul său ajungând la 8.550 lei pe an.
8,3 milioane de români sunt înscriși în fondurile de pensii private obligatorii
În fondurile de pensii private obligatorii sunt înscriși 8,3 milioane de români, adică majoritatea populației active a țării. Mai bine de jumătate (4,5 milioane) contribuie regulat, lună de lună, cu 4,75% din venitul brut, ca parte a contribuției de asigurări sociale CAS de 25%. Banii din Pilonul 2 sunt al doilea cel mai valoros activ financiar al populaţiei, după depozitele bancare, reprezentând un element de bază pentru siguranța și prosperitatea financiară pe termen lung a românilor.
Valoarea medie a unui cont personal din Pilonul 2 de pensii a ajuns azi la 20.000 RON, cifră care s-a dublat în ultimii 4 ani și jumătate. În același timp, un român cu salariul mediu care a contribuit continuu de la înființarea Pilonului 2 și până azi are în prezent în cont o sumă de circa 47.000 RON. Pe portalul www.pilonul2.ro orice participant poate afla la ce fond de pensii private contribuie, putând în același timp să-și deschidă cont online pentru a-și verifica suma acumulată, istoricul de contribuţii şi alte informaţii.
Circa 95% din banii din Pilonul 2 sunt investiți în România, făcând din fondurile de pensii private cei mai importanți investitori instituționali autohtoni. Aproximativ două treimi din bani sunt investiți în titluri de stat și aproape un sfert sunt investiți în companiile listate la Bursa de la București, fondurile de pensii contribuind astfel atât la finanțarea sustenabilă pe termen lung a statului român, cât și la creșterea economică și crearea de locuri de muncă – cu păstrarea în acelaşi timp a unui profil de risc relativ redus.
Schimbări la plățile din Pilonul 2: 30% retragere inițială și plăți eșalonate în 8 ani
Reprezentanții Ministerului Muncii și ai Autorității pentru Supraveghere Financiară (ASF) iau în calcul modificarea unor prevederi din legea privind plata fondurilor din Pilonul 2 de pensii private obligatorii, potrivit unor surse apropiate discuțiilor.
Este vorba despre majorarea procentului care poate fi retras într-o singură tranșă, de la 25% cât este în actuala formă a proiectului de lege, la 30% din totalul fondurilor, restul sumelor urmând să fie plătit în 8 ani, adică în 96 de luni, față de 120 de luni cât a fost prevăzut inițial.
Proiectul de lege privind plata eșalonată pe 10 ani a pensiilor private a stârnit ample controverse.
De altfel, Guvernul a amânat adoptarea proiectului de lege privind plata banilor din pensiile private, care prevedea că beneficiarii nu mai pot retrage integral suma acumulată la pensionare, ci doar posibilitatea retragerii unei sume maximă de 25%, iar restul eșalonat, motivul fiind solicitarea premierului Ilie Bolojan de a se face consultări extinse.
În forma sa inițială, proiectul de lege prevedea două tipuri de fonduri prin care se poate încasa pensia: retragere programată și pensia viageră. În cazul retragerii programate, participantul primește, timp de 10 ani, o pensie lunară fixă, egală cu indemnizația socială pentru pensionari, actualizată anual. Această pensie este plătită până când se consumă toți banii din contul personal, iar dacă beneficiarul moare înainte de epuizarea banilor, moștenitorii vor primi ce a rămas în cont. Este permisă și o retragere inițială unică, de maximum 25% din suma totală.
A doua opțiune este pensia viageră, care presupune plăți lunare pe toată durata vieții, indiferent cât trăiește și chiar dacă banii pe care acumulați inițial în cont s-au terminat.
În ce privește perioada de plată, de maximum 10 ani, președintele ASF, Alexandru Petrescu, a explicat că era necesară pentru că „ne îndreptăm la un vârf de sarcină în 2030”. „Vârful de sarcină” la care face referire șeful ASF este cel în care sute de mii de români născuți în anii 1967 - 1969 (așa-numiții Decreței) vor putea ieși la pensie.
Pe de altă parte, Asociația Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF) afirmă că proiectul de lege pentru plata pensiilor private nu ține cont de interesele participanților, ci de cele ale industriei, iar mulți dintre contribuabili nu vor apuca să se bucure de banii acumulați.
Afirmația AURSF a venit în condițiile în care, în expunerea de motive a proiectului de lege este menționat că speranța de viață a femeilor este în prezent de 79,2 ani pentru femei și 71,3 ani pentru bărbați, rezultând o rată combinată de 75,1 ani.
Asta înseamnă că un bărbat care iese la pensie la 65 de ani nu apucă să-și ia toată pensia privată, decât dacă trăiește mai mult decât speranța de viață de 71,3 ani.
Se încarcă comentariile...
