Criza din zona euro capătă noi puteri. Austeritatea ar putea să nu mai fie o soluţie

Miniştrii de Finanţe din zona euro reuniţi vineri în Dublin vor pune în discuţie actuala criză, reînnoită pe mai multe fronturi şi care se manifestă printr-o reacţie puternică împotriva regimului de austeritate. Actuala situaţie riscă să îngreuneze şi mai mult evoluţia negocierilor privind extinderea planurilor de salvare adoptate de Portugalia şi de Irlanda, în timp ce Slovenie pare a fi următoarea ţară în pragul colapsului financiar.

Oficialii din Cipru au confirmat joi că rambursarea creditului de urgenţă aprobat la finalul lunii martie de instituţiile internaţionale va scoate din vistieria statului mai multe fonduri decât se anticipase. Costurile împrumutului au crescut de la 17,5 miliarde de euro la 23 de miliarde de euro, punând o greutate şi mai mare asupra economiei muribunde. 

De asemnea, autorităţile cipriote ar putea fi nevoite să vândă cea mai mare parte din rezervele de aur ale ţării pentru a strânge mai mulţi bani, potrivit condiţiilor planului de salvare.

Investitorii se tem că asprimea cerinţelor împuse Guvernului de la Nicosia de către Banca Centrală Europeană (BCE), Comisia Europeană (CE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) este un precedent care ar putea servi drept exemplu pentru alte economii problematice care vor cere ajutor financiar.

Acum însă, toate privirile se îndreaptă înspre Slovenia, văzută drept ţara cu ele mai multe şanse de a fi următorul candidat al unui plan de salvare. În prezent, guvernul de la Ljubljana încearcă să evite solicitarea unui împrumut internaţional, care ar presupune condiţii neagreate de locuitorii ţării, potrivit CNBC.

Pe fondul înrăutăţirii situaţiei mai multor ţări, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECS) a emis un raport la începutul acestei săptămâni în care sublinia că economia europeană se află în pragul unei „recesiuni profunde” şi al unei „crize bancare severe”.

Austeritatea - ultima soluţie 

La marginea de vest a Europei, Portugalia şi-a arătat dezaprobarea faţă de măsurile de austeritate, după ce Instanţa Supremă a respins unele măsuri de reducere a deficitului bugetar, considerate esenţiale pentru a atinge obiectivele impuse de împrumutul de 78 de miliarde de euro, aprobat în 2011.

Fenomenul de respingere a regimului auster capătă o răspândire tot mai largă, pe măsură ce furia europenilor creşte constant, iar încrederea în eficienţa modelului impus de creditori se deteriorează rapid. Cei care au proiectat şi cei care susţin reformarea zonei euro prin austeritate se luptă să pară credibili.

Mai mult de-atât, Portugalia ar putea întâmpina mari dificultăţi în a evita un al doilea împrumut, din cauza necesităţilor de finanţare mai mari pentru 2014 şi 2015.

În ultima săptămână a fost resimţită o intensificare a cererilor de regândire a planurilor de austeritate din zona euro, prin semnalele de alarmă trase de Christine Lagarde, şeful FMI, investitorul miliardar George Soros şi Jack Lew, Secretarul Trezoreriei americane.

Criza de încredere s-a înrăutăţit puternic începând cu luna martie, după ce controversatul plan de salvare la care a făcut apel Ciprul prevede supraimpozitarea conturilor bancare de peste 100.000 de euro deţinute în cadrul Bank of Cyprus, cea mai mare bancă din ţară.

Nu în ultimul rând, o altă problemă pe agenda de discuţii a oficialilor europeni este situaţia din Italia, care trece printr-o perioadă de regresie lentă. Alegerile neconcludente din februarie au lăsat ţara fără o echipă de guvern din cauza politicienilor care au refuzat compromisul.

Economiştii au estimat că următoarele alegeri vor avea loc mai târziu în acest an, ceea ce măreşte riscul de a întârzia reformele din piaţa muncii, anulând eforturile depuse de premierul demisionar Mario Monti.

Nici Franţa, cea de-a doua economie a Uniunii Europene, nu se află într-o zonă sigură. Administraţia socialistă din Franţa, condusă de Francois Hollande, se confruntă cu un scandal politic recent. Se pare că Jerome Cahuzac, fostul ministru al Bugetului care avea ca una dintre responsabilităţi prevenirea evaziunii fiscale, este acuzat că a ascuns mii de euro într-un cont secret în Elveţia.