Copou are ansambluri de lux pentru boierii din Iaşi

Noile locuinţe dezvoltate în acest cartier din capitala Moldovei se adresează amatorilor de lux şi în materie de locuit. Clienţii vizaţi de dezvoltatorii din zonă au venituri peste medie şi

Noile locuinţe dezvoltate în acest cartier din capitala Moldovei se adresează amatorilor de lux şi în materie de locuit. Clienţii vizaţi de dezvoltatorii din zonă au venituri peste medie şi mari.

localizare: Vestul Iaşiului, delimitat de străzile Sărăriei la est, Păcurari la vest, Toma Cozma şi Berthelot la sud tipuri de locuinţe: partamente de două-patru camere, în ansambluri rezidenţiale noi; garsoniere şi apartamente de două-patru camere în blocuri construite între anii '20 şi '80 centre comerciale: nu există decât magazine de cartier transport: câte două linii de autobuze, microbuze şi tramvaie unităţi de învăţământ: două şcoli, cinci licee, dintre care două cu profil agricol, respectiv, sportiv, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară "Ion Ionescu de la Brad", Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" clinici şi spitale: Spitalul Clinic de Urgenţe, Spitalul pentru elevi şi studenţi, patru farmacii

parcuri: Parcul Copou (Muzeul "Mihai Eminescu", Teiul lui Eminescu), Grădina Botanică "Anastasie Fătu", Parcul Expoziţiei grad de poluare: rezultatele înregistrate de staţia Copou - Sadoveanu evidenţiază nivelul foarte redus al poluării.

Vile noi, la cel mult 200.000 de euro

Locuinţe cu aspect european modern au început să apară în Iaşi încă din secolul al XVIII-lea. Casele din lemn au fost atunci înlocuite, din cauza incendiilor frecvente, cu construcţii din cărămidă şi piatră, care aveau incluse bolte de trăsuri. Boierii vremii urcau direct în trăsură pentru a nu suporta umilinţa de a merge pe jos, asemenea oamenilor de rând. Astăzi, confortul înseamnă un apartament sau o casă construit(ă) cu materiale moderne, în zone aerisite şi cu loc de parcare pentru trăsura modernă, autoturismul.

Complexul rezidenţial Copou Bellevue din Iaşi, plasat pe dealul Copou, este creat pentru cei cu standarde ridicate de viaţă, spun reprezentanţii Adama Holding, unul dintre dezvoltatorii proiectului, alături de Baron Development. Copou Bellevue cuprinde un ansamblu de patru clădiri care conţin în total 160 de apartamente de lux cu două, trei şi patru camere.

PREŢURI ŞI DOTĂRI

Preţurile încep de la 70.000 de euro şi includ finisaje precum centrală termică proprie, parchet din lemn masiv, gresie, faianţă, obiecte sanitare de import, dar şi mobilierul din bucătărie. Facilităţile oferite conţin spaţii verzi, un loc de joacă pentru copii, locuri de parcare care se plătesc separat, zone de depozitare, portar non-stop şi câte o sală de fitness pentru fiecare clădire.

Locuinţele din Copou Bellevue vor fi gata de livrare anul acesta.
În prelungirea Copoului ia naştere o nouă zonă rezidenţială, Carol I, ce va conţine ansambluri de case cu un etaj, duplexuri izolate şi blocuri de la trei până la opt etaje. În centrul noului cartier, locatarii vor beneficia de un magazin, un restaurant-cafenea, un club privat, o grădiniţă pentru copii şi un lăcaş de cult. În această zonă rezidenţială, situată pe aleea Mihail Sadoveanu, este în curs de construire ansamblul Reveria, dezvoltat de trustul Terra.

Complexul rezidenţial cu termen de finalizare decembrie 2008 conţine 24 de case, construite în sistem înşiruit. Vilele sunt în fapt repetarea de 12 ori a aceluiaşi proiect de câte două case în oglindă. Preţurile variază între 185.000 şi 195.000 de euro pentru o suprafaţă construită a parterului şi etajului de 175 de metri pătraţi, în funcţie de nivelul de finisare şi suprafaţa de teren aferentă fiecărei curţi.

Poziţia casei în cadrul ansamblului poate determina o suprafaţă mai mare sau mai mică de curte. Diferenţele nu sunt mai mari de 10% pentru casele intermediare şi de 30% pentru cele două case din cele două capete ale şirului, conform reprezentanţilor dezvoltatorului.

MOD DE CONTRACTARE

Pentru ansamblul Copou Bellevue cumpărătorul trebuie să plătească un avans de 10% din valoarea unităţii locative achiziţionate, 25% când construcţia este "la roşu" şi 65%, la livrare. Reprezentanţii dezvoltatorului susţin că îi consiliază pe cumpărătorii care doresc să facă un credit şi le facilitează obţinerea împrumutului, prin colaborarea pe care o au cu instituţiile bancare.

Casele din ansamblul Reveria pot fi achiziţionate după achitarea unui avans de 20%, plata unui procent de 20% când construcţia este "la roşu", alte 20% când clădirea este "la gri" şi 40%, la recepţie. Vânzătorii imobilelor iau în considerare şi variantele de creditare, dar şi schimbul de proprietăţi prin sistemul buy-back imobiliar.

Ce mai poţi alege?

LOCUINŢE VECHI

În cartierul Copou, locuinţele vechi au fost construite între anii 1920 şi 1980. Cele mai vechi blocuri de locuinţe sunt pavilioanele de pe strada Aurora, construite în 1926. Pe strada Victor Babeş există clădiri din 1959, iar în anii 1960-1975 au fost ridicate construcţiile de locuinţe de pe străzile Codrescu, Coşbuc sau aleea Copou. "Apartamentele din blocurile construite după anii 1980 dispun de suprafeţe locuibile mai generoase, garaje şi boxe la subsol", explică Andrei Pricop, de la agenţia imobiliară Casa Activ din Iaşi.

Preţurile variază între 40.000 de euro pentru o garsonieră, fără îmbunătăţiri, de 24 metri pătraţi într-un demisol pe aleea Copou şi 200.000 de euro pentru un apartament din 1986, de 110 metri pătraţi, cu patru camere, garaj şi centrală termică, pe strada Nicolae Gane. Unităţile locative situate în blocurile cu risc seismic sunt mai ieftine decât cele din clădirile fără probleme la cutremur.

Astfel, două camere în arie de 52 metri pătraţi pe strada Codrescu, cu tâmplărie termoizolantă, gresie şi faianţă costă 60.000 de euro, în timp ce pentru aceeaşi suprafaţă pe strada Coşbuc, într-o clădire fără risc seismic, dar şi fără îmbunătăţiri, preţul urcă la 75.000 de euro. Tot 75.000 de euro costă şi un apartament cu trei camere situat într-un bloc cu risc seismic. Alte preţuri la trei camere: 90.000 de euro pentru 62 de metri pătraţi construiţi în 1982, fără îmbunătăţiri, şi 150.000 de euro pentru o suprafaţă de 80 de metri pătraţi, într-un bloc din 1987, cu garaj, boxă şi îmbunătăţiri majore.

"Piaţa imobiliară a terenurilor şi caselor din Copou este în creştere, oferta spre vânzare este inferioară cererii de cumpărare", spune Andrei Pricop. Spre exemplu, o casă cu un etaj edificată în 1995 pe un teren de 380 de metri pătraţi, cu o suprafaţă construită de 160 de metri pătraţi, cu finisaje modeste, dar izolată termic costă 240.000 de euro. La polul opus, o vilă din 2007 cu parter şi două etaje ce însumează 350 de metri pătraţi construiţi, cu finisări de lux, garaj şi teren de 800 de metri pătraţi costă 350.000 de euro.

Povestea cartierului tău

n Copoul anilor 1800 era locul preferat pentru duelurile cu pistoale sau săbii. Grigore M. Sturdza, beizadea cu faimă în epocă, l-a ucis în duel pe un anume Constantin Varnav. Constantin Balş, prefectul Iaşiului din timpul Războiului Crimeii, moare în urma unei astfel de dispute cu contele şi locotenentul austriac Von Stolberg. Înfruntarea a fost cauzată de laudele pe care Von Stolberg le adusese frumuseţii Nataliei, soţia lui Balş. Nu toate duelurile au avut finaluri atât de nefericite.

Şi între junimişti au avut loc provocări la dueluri, dar de cele mai multe ori ele nu aveau loc. De pildă, Iacob Negruzzi a fost chemat la duel de Dimitrie Petrino, pe care îl atacase într-un articol. Duelul a fost în cele din urmă anulat pentru că Negruzzi, care trebuia să stabilească condiţiile, dorea ca participanţii să nu poarte ochelari şi startul duelului să fie dat cu goarna. Petrino, care era miop şi surd, a refuzat în aceste condiţii înfruntarea.

Iaşiul a fost supus multor încercări. Invaziile tătarilor, polonezilor sau cazacilor, împreună sau separat, îi făceau pe locuitori să-şi abandoneze locuinţele, care cădeau apoi pradă focului, şi să se retragă în pădurile din zonă. Atacurile erau de cele mai multe ori urmate de perioade lungi de foamete, în care se înregistrau chiar cazuri de canibalism. "Erau oameni tot leşinaţi şi morţi pe drumuri şi pe uliţi, cât se mânca om pe om", scrie Ion Neculce.

Cu un secol mai devreme, în anii 1600, începuse şi extinderea oraşului pe dealul Copoului, odată cu apariţia mahalalei cunoscute drept "Muntenimea". Iaşiul s-a extins spre Copou pentru că dezvoltarea oraşului era limitată spre sud şi vest de râul Bahlui, Râpa Galbenă şi Râpa Pevetoaiei, iar la est de râul Cacaina, denumit astfel deoarece aici se aruncau gunoaiele.