Construcția Autostrăzii Moldovei, prioritate în contextul războiului din Ucraina. Suma uriașă primită în 2024
0Dacă în alți ani drumurile de mare viteză din Transilvania primeau cele mai mari alocări, în 2024 tronsoanele din Autostrada Moldova (A7), care se întind pe 335 de kilometri, au primit cei mai mulți bani.
Zece din cele 13 tronsoane din A7 au fost contractate și vor fi executate de firmele lui Dorinel Umbrărescu, considerat cel mai performant constructor din România. A7, între Pașcani și Ploiești, are asigurată o finanțare europeană prin Planul Național de Reziliență și Redresare (PNRR) de aproximativ trei miliarde de euro, restul cheltuielilor revenind statului român.
Bugetul Ministerului Transporturilor este, în acest an, mai mare cu aproximativ 30 de miliarde de lei față de 2023. O bună parte din bani vor fi folosiți pentru lucrările la autostrăzi și drumurile expres. Cea mai mare sumă a fost alocată lucrărilor de pe tronsonul Bacău - Focșani, aproximativ 1,15 miliarde de lei, pentru tronsonul Bacău - Pașcani au fost alocați 822 de milioane de lei, pentru Buzău - Focșani, 802 milioane de lei și pentru Ploiești - Buzău, 793 de milioane de lei. Firmele lui Dorinel Umbrărescu (UMB), care au în execuție aproape 260 de kilometri din A7, vor primi în acest an peste 2,5 miliarde de lei pentru a fi în grafic cu lucrările.
În comparație, unele porțiuni de autostradă din țară, care sunt în execuție, vor primi mai puțini bani ca în 2023. A1 Sibiu - Pitești va primi 1,13 miliarde de lei, față de 1,38 miliarde de lei, în 2023, A3 Autostrada-Transilvania va primi 909 milioane, față de 1,6 miliarde de lei, în 2023, dar în schimb cresc alocările pentru A1 Lugoj - Deva, de la 32 la 400 de milioane de lei și A13, porțiunea Sibiu - Făgăraș, de la 19 la 391 de milioane de lei
Autostrada Moldovei, o verigă importantă în contextul războiului din Ucraina
Lucrările la A7-Autostrada Moldovei trebuie să fie finalizate până în 2027, pentru a nu se pierde finanțarea europeană. La final, ea va conecta Marea Neagră, prin A2 și A0, cu Vama Siret și autostrăzile din Ucraina, până în Polonia, unde se va intersecta cu cel mai important proiect de infrastructură al Europei Centrale și de Est -”Via Carpatica”-, o autostradă care va face legătura între Marea Mediterană, Marea Neagră și Marea Nordului.
Coridorul va traversa Grecia, Bulgaria, România ( prin Calafat, Timișoara, Arad-Oradea), Ungaria, Slovacia, Polonia și Lituania ( potrivit forsal.pl). Atât ”Via Carpatica”, cât și Autostrada Moldova, care face parte din Coridorul 9 Pan European, vor îmbunătăți traficul de mărfuri din Constanța și București cu restul Europei.
Autostrada Moldova urmează, în paralel, în cea mai mare parte, traseul DN2 - E85, drum considerat cel mai periculos din Europa, după numărul evenimentelor rutiere și al morților.
Traficul de mărfuri spre și dinspre Vama Siret s-a aglomerat de la începerea războiului din Ucraina, această rută fiind una dintre cele mai tranzitate penru transportul cerealelor pe cale terestră. Finanțarea venită prin PNRR pentru A7 repune practic și regiunea Moldovei pe harta țării, cu un impact semnificativ pentru dezvoltarea economică.