Consilierul lui Isărescu, sfat pentru șoferi: „Ar putea experimenta pentru scurt timp transportul în comun”

Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR, a scris pe blogul băncii centrale despre scumpirea carburanților, pe fondul războiului din Iran. Potrivit acestuia, scumpirea carburanților va duce la inflație, creșteri de prețuri și încetinirea economiei, afectând mai ales agricultura și transporturile.

Eugen Rădulescu/FOTO: Facebook/Eugen Rădulescu

„Din prea lunga lista a domeniilor care ar fi «îndreptățite» la cheltuieli mai mari ale statului sau la venituri mai mici am să mă refer aici la un singur articol, foarte important, nu este vreo îndoială, dar al cărui tratament de favoare ar face cu mult mai mult rău decât bine: carburantul auto.

Războiul din Iran a aruncat în aer piața hidrocarburilor; prețul petrolului și al gazului lichefiat s-a dublat în câteva săptămâni, iar prelungirea conflictului ar putea împinge prețurile cu mult mai sus decât sunt ele astăzi”, a scris acesta în blogul publicat pe OpiniiBNR.ro, forum pe care specialiştii din BNR.

Consilierul adaugă că agricultura va fi cel mai afectată de creșterea carburanților, din cauza costurilor mai mari la combustibil și îngrășăminte, ceea ce ar putea reduce producția.

„Implicațiile acestor evoluții sunt severe: numeroase produse și servicii se vor scumpi, ceea ce va împinge în sus ratele inflației și, mai mult ca sigur, va duce la reducerea creșterii economice.

Agricultura ar avea, probabil, mai mult de suferit, întrucât lucrările agricole și irigațiile sunt afectate serios de prețul energiei, iar îngrășămintele s-ar scumpi foarte mult, de asemenea; datorită problemelor probabile de cash flow, fermierii ar putea întârzia unele lucrări, ceea ce ar putea duce și la diminuarea producției.

În prezent, unii analiști avertizează asupra riscurilor unei perioade de stagflație, ca în cazul primului șoc petrolier, din 1973. (Personal, nu cred așa ceva: atunci criza nu a fost datorată numai creșterii de 4 ori a prețului petrolului, ci și politicilor inadecvate ale guvernelor occidentale.)”, a mai scris acesta.

„Numeroase țări au adoptat deja măsuri de limitare a impactului creșterii prețului petrolului”

Acesta mai notează că alte țări au luat deja măsuri pentru a limita scumpirea carburanților, dar România evită să reducă taxele din cauza situației bugetare proaste. Eugen Rădulescu explică că deficitul și gestionarea slabă din anii anteriori au lăsat guvernul fără spațiu de manevră, astfel că nu poate ajuta prea mult populația.

„Aici suntem. Numeroase țări au adoptat deja măsuri de limitare a impactului creșterii prețului petrolului, fie prin reduceri temporare de taxe sau prin subvenții la pompă, fie prin ajutoare țintite pentru transportatori și gospodării vulnerabile.

Guvernul României a anunțat și el o serie de măsuri, cum ar fi limitarea adaosului comercial la vânzarea de carburant, dar s-a ferit să promită reduceri, fie și temporare, de accize sau alte taxe. De ce? Simplu: plătim pentru dezastrul bugetar din anii anteriori! Este perfect rațional să ai un fond de rezervă la buget.

Dar când îl faci praf prin încălcarea flagrantă a regulilor în materie fiscală, vine un moment în care iresponsabilitatea se plătește. Acel moment a venit! Astept acum ca cei responsabili pentru acest dezastru să arate cu degetul către guvernul actual, pus în imposibilitate de a ajuta prea mult pe consumatorii afectați de prețul în creștere al carburanților. Că așa e în politică: cine strigă mai tare, ăla are dreptate, nu?”

„Cred că posesorii de autovehicule ar putea experimenta pentru scurt timp transportul în comun”

Consilierul mai spune că o mare parte din prețul carburanților este formată din taxe, iar statul depinde de aceste venituri pentru a ține deficitul sub control.

„Este adevărat că peste jumătate din prețul la pompă este impozit. Așa este peste tot în Europa. Benzina de la noi o fi mai scumpă decât cea din Bulgaria, dar e mai ieftină decât în marea majoritate a celorlalte state ale UE.

Pe aceste impozite se bazează bugetul – adică cel care ar trebui să ajungă la un deficit de 6,2% din PIB în acest an. Ce alegem? Să reducem impozitul pe carburant sau să ținem cu dinții de obiectivul reducerii deficitului bugetar? Mă tem că a doua opțiune este singura rațională. Cred că posesorii de autovehicule ar putea experimenta pentru scurt timp transportul în comun, și așa mările orașe sunt sufocate de traficul rutier, asta dacă majorarea cu 50-100 de lei a costului unui plin de carburant este considerată prea mare.

Iar dacă se va întâmpla ca, urmare a crizei, să continue creșterea prețului la hidrocarburi pe plan mondial, cred că guvernul va adopta măsuri țintite, care să îi protejeze, fie și parțial, pe agricultori și pe transportatori.”

Spune că măsurile nepopulare sunt necesare, deoarece România plătește deja sume foarte mari pentru dobânzile la datoria publică (peste 60 de miliarde de lei).

„Ceea ce înțeleg eu, poate mai bine decât mulți alții, este că anul acesta vom plăti peste 60 miliarde de lei doar dobânzi la datoria publică.

Dacă ținem cu dinții de a folosi doar autoturismul pentru orice drum, la costuri «acceptabile», aceste dobânzi vor crește până într-atât, încât nu vom mai avea resurse decât pentru a le plăti. Iar costurile «acceptabile» vor rămâne doar o amintire.”