Cioloş: Nivelul redevenţelor trebuie să fie avantajos pentru stat, dar să nu descurajeze companiile. Iohannis s-a întâlnit cu şeful OMV

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Premierul Dacian Cioloş şi preşedintele Klaus Iohannis s-au pronunţat pe problema redevenţelor la petrol şi gaze    FOTO Inquam Photos
Premierul Dacian Cioloş şi preşedintele Klaus Iohannis s-au pronunţat pe problema redevenţelor la petrol şi gaze    FOTO Inquam Photos

Premierul Dacian Cioloş şi-a propus să lanseze o dezbatere publică asupra nivelului redevenţelor şi în opinia sa trebuie plecat de la un calcul care să aibă în vedere ce e cel mai avantajos pentru stat, dar în acelaşi timp să nu descurajeze companiile din domeniu să investească.

Şeful Executivului a făcut aceste afirmaţii joi seara, la Realitatea TV, în contextul în care moderatorul l-a întrebat ce intenţie are Guvernul în privinţa redevenţelor.

„E pregătit un proiect vizavi de redevenţe în Ministerul Finanţelor, el ar fi trebuit să intre deja în dezbatere publică, după câte ştiu, în urmă cu ceva vreme şi a tot fost amânat. Ceea ce ne propunem să facem este cel puţin să lansăm dezbaterea publică vizavi de această creştere a redevenţelor şi în acelaşi timp să ne facem şi nişte calcule şi să vedem care e momentul cel mai oportun şi care e baza de calcul de la care pornim ca să vedem cum e cel mai avantajos atât pentru stat, dar să facem în aşa fel încât să nici nu descrajăm companiile respective să continue să investească, însă discuţia, e clar, trebuie să înceapă asupra acestui lucru“, a spus Cioloş.

Iohannis s-a întâlnit cu şeful OMV

Şi preşedintele Klaus Iohannis a discutat despre noul sistem de taxare într-o întâlnire cu Rainer Seele, directorul general al OMV, în cadrul căreia au mai fost abordate şi exploatările din Marea Neagră şi proiectul energetic BRUA.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, în cadrul întrevederii a fost prezentată activitatea grupului şi priorităţile pentru următoarea perioadă, cele mai importante proiecte regionale, precum şi perspectivele pieţelor de ţiţei şi gaze naturale în anul 2016. În acest sens, s-a discutat şi despre "importanţa viitorului sistem de taxare din domeniul energiei şi resurselor naturale", fiind subliniată necesitatea predictibilităţii fiscale "într-un cadru stimulativ şi avantajos, atât pentru investitori, cât şi pentru stat".

Totodată, a fost reiterată importanţa majoră a parteneriatului dintre OMV Petrom şi Exxon-Mobile privind exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră, se mai arată în comunicat.

Austriecii vor să exporte gazele

Un alt subiect de discuţie a fost proiectul BRUA (Bulgaria - România - Ungaria - Austria), un coridor energetic "care ar asigura României oportunităţi suplimentare în privinţa exportului regional de gaz".

Anterior, OMV dorea să exporte gazele pe care le va expplata în Marea Neagră prin gazoductul South Stream, dezvoltat de Gazprom, dar Rusia a anulat acest proiect. Fostul preşedinte Traian Băsescu a avertizat în dese rânduri cu privire la planurile OMV de export şi a cerut ca austriecii să folosească numai sistemul de transport al Transgaz.

Impozit pe profit de 35%

Guvernul a negociat cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) introducerea unui nou impozit de 35% pe profitul înregistrat de companiile de petrol şi gaze din activităţile de extracţie ale acestora, potrivit unor surse ministeriale citate de Profit.ro.

În negocierile cu FMI, variantele luate în calcul au fost de 35%, 40% şi 45%, însă reprezentanţii statului român au susţinut cota de 35%. Discuţiile pe această temă au fost inclusiv în luna octombrie şi trebuie continuate de la acest punct de către viitorul Cabinet.

Noul sistem de taxare din domeniul resurselor de petrol şi gaze va fi constituit din redevenţele petroliere, plus supra-impozitul de 35% pe activităţile de exploatare.

Guvernul a amânat doi ani de zile introducerea noului sistem de taxare, pe care nici măcar nu l-a prezentat public. Astfel, în 2016 se va aplica actualul sistem, care cuprinde redevenţele petroliere şi două taxe suplimentare, una de 0,5% pe extracţie şi alta de 60% pe veniturile din liberalizare. Astfel, noul model va fi aplicat abia din 2017.

Guvernul trebuie să prelungească aplicarea celor două taxe temporare, care expiră la finele acestui an.

Redevenţa este o taxă care se aplică pe valoarea producţiei. În România, redevenţele se situează în domeniul ţiţeiului şi gazului între 3,5% şi 13,5%, în funcţie de mărimea zăcământului.

Noul sistem de taxare, cu redevenţe şi supra-impozitul pe activitatea de exploatare va înlocui actualele taxe suplimentare, dar şi taxa pe stâlp de 1% din valoarea activelor, care este programată să iasă din aplicare în 2017, conform prevederilor noului Cod Fiscal.

Statul a încasat foarte puţin din redevenţe

Statul român a încasat anul trecut, în total, din redevenţe petroliere, suma de 1,38 miliarde de lei. Subiectul redevenţelor a fost motiv de scandal continuu în ultimii zece ani, din cauza sumelor mici strânse la buget comparativ cu profiturile companiilor din domeniul petrolier.

În ţara noastră, şoferii au protestat de mai multe ori la pompe din cauză că preţurile le-au depăşit chiar şi pe cele din Austria, deşi ponderea taxelor e mai mică, în vreme ce Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) a cerut în mai multe rânduri introducerea unei „taxe Robin Hood“ pe profiturile conjuncturale realizate de către agenţii economici, ca urmare a fluctuaţiilor barilului de ţiţei pe bursele mondiale.

Descoperiri în Marea Neagră

Pe de altă parte, Executivul trebuie să fie atent la cât fixează nivelul impozitului suplimentar, deoarece un nivel prea mare ar afecta investiţiile din Marea Neagră, unde au fost descoperite mai multe zăcăminte de gaze naturale în ultimii ani.

Exxon şi Petrom au anunţat în anul 2012 descoperirea unui zăcământ estimat a conţine între 43 şi 84 de miliarde de metri cubi de gaze, în vreme ce Lukoil şi Romgaz au găsit recent un alt zăcământ, de 30 de miliarde de metri cubi.

Anul trecut, profitul operaţional din activităţi upstream al Petrom, cel mai mare producător de hidrocarburi din România, s-a cifrat la 3,93 miliarde lei.  

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite