Analiză Cine sunt câștigătorii și perdanții pieței energetice în 2026

Transformările rapide ale piețelor de energie din Europa Centrală și de Est, accelerate de expansiunea regenerabilelor, congestiile de rețea și volatilitatea structurală a prețurilor, generează un peisaj investițional profund asimetric. România se află în această tendință, dar cu particularități accentuate de capacități instituționale limitate, infrastructură electrică subdimensionată și intervenții legislative imprevizibile.

România are o infrastructură electrică subdoimensionată. Foto arhivă

În acest context, diferite categorii de actori economici resimt impactul într-o manieră diferențiată, ceea ce redefinește câștigătorii și perdanții pieței energetice în 2026.

Impactul asupra investitorilor

Investitorii mari (fonduri internaționale, jucători strategici): Pentru investitorii instituționali, România devine simultan o sursă de oportunități și de riscuri.

Pe partea negativă, principalele provocări derivă din riscul de reglementare arbitrară, care amplifică percepția de instabilitate și creștere a costului capitalului. În consecință, bancabilitatea proiectelor scade, iar ciclurile de finanțare devin mai lungi și mai costisitoare. „Blocajele la conectare în sistemele electro energetice în zonele cu densitate mare de proiecte (Dobrogea, Banat, Moldova), generând întârzieri de până la 12–36 de luni. Aceste întârzieri erodează valoarea netă actualizată a investițiilor și pun presiune pe lanțul contractual. Prețurile negative sau apropiate de zero în intervalul diurn, care afectează producătorii de energie electric[ fără contract bilaterale (PPAs) și reduce veniturile pe termen scurt”, consideră expertul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).

Potrivit acestuia, pe partea pozitivă, însă, marii investitori se află într-o poziție structural avantajoasă: ei pot domina piețele emergente ale flexibilității — baterii la scară mare, agregare, demand-response, optimizare multi-tehnologie — domenii unde barierele la intrare sunt ridicate și concurența este limitată; au acces la instrumentul european de finanțare, care, atunci când sunt proiectate într-un calendar matur, generează rate de rentabilitate superioare mediei pieței; pot apărea active aflate în dificultate la valori substanțiale reduse, profitând de eșecurile investitorilor mai mici, vulnerabili la volatilitate și la modificarea reglementării.

„Investitorii mari sunt net câștigători dacă internalizează noua paradigmă energetică — caracterizată de volatilitate, flexibilitate și integrare infrastructurală. Un portofoliu bazat exclusiv pe solar tradițional devine sub-optim și expus riscurilor sistemice”, punctează expertul.

Investitorii mici și medii (proiecte <20 MW, rooftop comercial, prosumatori investiționali): această categorie este dezavantajată.

Impactul negativ provine din: volatilitatea extremă a pieței spot, cu perioade frecvente de preț zero sau negativ, ceea ce face veniturile imprevizibile și expune proiectele la riscul de insolvență; obligația emergentă de a integra baterii, ca urmare a presiunilor operatorilor de rețea; pentru mulți investitori mici, costurile sunt prohibitive; posibile tensiuni în lanțurile globale de aprovizionare, care ar conduce la costuri crescute pentru panouri, invertoare și sisteme de stocare.

„În ansamblu, investitorii mici nu dispun de capacitatea financiară și operațională necesară pentru a gestiona volatilitatea structurală a pieței.

Investitorii mici sunt primii afectați negativ de noul climat energetic. În absența stocării și a contractelor bilaterale, majoritatea riscă pierderi economice în 2026”, a adăugat expertul în energie.

Impactul asupra consumatorilor

Consumatorii casnici: pentru gospodării, efectele sunt ambivalente, dar înclină spre negativ pe termen mediu.

Factori negativi sunt expirarea schemelor de plafonare a prețurilor în lipsa pregătirii liberalizării pieței de gaze poate conduce la majorări bruște ale facturilor; infrastructura locală deficitară poate genera întreruperi mai dese, în special în zonele urbane dense și în mediul rural la vârfuri de consum; concurența redusă în retailul de energie menține prețuri ridicate și limitează opțiunile consumatorilor.

Factori pozitivi sunt: prosumatorii beneficiază temporar de avantajul producerii locale, dar acest avantaj se erodează rapid odată cu reducerea compensației, scăderea prețurilor spot în orele de zi, suprasaturarea locală a rețelei.

„Consumatorii casnici intră într-o perioadă de instabilitate tarifară. Protecția politică nu poate compensa pe termen lung lung dezechilibrele structurale ale pieței”, a declarat Dumitru Chisăliță.

IMM-urile și consumatorii non-casnici mici: acești actori sunt cei mai vulnerabili.

Impact negativ: Expunerea directă la prețurile pieței, în contextul unei volatilități accentuate; creșterea costurilor energetice afectează competitivitatea exportatorilor români; lipsa de predictibilitate îngreunează planificarea bugetară și investițională.

„IMM-urile, în special cele dependente de furnizorii tradiționali, sunt printre cei mai afectați. Soluții de tip mini-PPA și sisteme off-grid devin, pentru mulți, o strategie de supraviețuire”, a adăugat specialistul.

Impactul asupra companiilor

Marii consumatori industriali (metalurgie, ciment, petrochimie)

Impactul negativ este dat de: costurile energetice pot rămâne superioare mediei UE, ceea ce accentuează riscul de relocare sau pierdere de competitivitate; sistemele actuale penalizează lipsa flexibilității consumului industrial; infrastructura electrică insuficientă limitează ritmul de electrificare (de ex. trecerea la proces electrificat sau la pompe de căldură în zona industrială).

Impactul pozitiv: accesul preferențial la PPA-uri pe termen lung cu preț fix aduce stabilitate și poate reduce costurile medii multi-anuale; industria mare este cel mai bine poziționată să investească în soluții behind-the-meter (fotovoltaic, cogenerare, baterii), reducând dependența de piața angro.

„Marii consumatori industriali pot transforma volatilitatea într-un avantaj prin investiții în autonomie energetică. În lipsa acestor investiții, sunt expuși unui risc competitiv sever”, explică specialistul.

Companii medii și mari din retail, logistică, HoReCa și IT

Impact negativ: volatilitatea costurilor energetice erodează marjele de profit; lipsa managementului energetic conduce la dependență față de furnizori de energie.

Impact pozitiv: investițiile în rooftop solar, baterii și PPA locale pot reduce costurile totale cu 20–40%; electrificarea flotelor scade costul operațional și reduce volatilitatea asociată combustibililor fosili.

„Companiile capabile să dezvolte micro-sisteme energetice proprii vor dobândi un avantaj competitiv direct și sustenabil”, se arată în analiza AEI

Furnizorii și traderii de energie

Impactul negativ este dat de volatilitatea extremă crește necesarul de garanții financiare și expune furnizorii la risc de lichiditate și de schimbările legislative imprevizibile generează pierderi contabile și dificultăți de conformitate.

Impactul pozitiv este dat de piața serviciilor de agregare, trading avansat, flexibilitate și optimizare se extinde rapid, dar și de faptul că traderii agili pot valorifica oportunități de arbitraj , PPA-uri și servicii de hedging.

„Profititabilitatea se deplasează din furnizarea tradițională către trading, agregare și optimizarea portofoliilor energetice”, arată expertul.

Câștigători și perdanți din 2026

Potrivit acestuia, câștigătorii și perdanții din 2026 pe piața de energie sunt:

„Transformările din sectorul energetic românesc creează un mediu investițional dominat de volatilitate, fragmentare și necesitatea flexibilității. Actorii mari, cu acces la capital și expertiză tehnologică, sunt cel mai bine poziționați pentru a captura oportunități emergente. În contrast, investitorii mici, consumatorii vulnerabili și companiile fără strategie energetică riscă să fie marginalizați, să achite prețuri mari sau să intre în faliment.

Noul ecosistem energetic va recompensa integrarea, stocarea, agilitatea și capacitatea de a gestiona riscul, nu simpla deținere a capacității de producție. Piața românească intră într-o etapă în care avantajele competitive se câștigă prin sofisticare tehnologică și financiară, nu prin volum sau simplă prezență”, avertizează expertul în energie.